De ce e nevoie ca universitarii, experții să se implice în viața comunităților, în societate. La ce bun citadele ale savanților dacă lumea din jur rămâne săracă, ignorantă, pradă fanatismelor și conspiraționismelor.
Și înainte de pandemie, dar mai ales în acești ani de criză sanitară, s-a văzut nevoia creării unei culturi științifice a populației, necesitatea unei mai bune comunicări a rezultatelor cercetării științifice și restabilirea încrederii în elita intelectuală și în experți.
La dificultățile inerente existente, în ultima vreme s-a adăugat și pericolul dezinformării, al manipulării și inoculării neîncrederii față de știință. Credința în conspirații și forțe oculte riscă să zădărnicească eforturile de corectă informare și de educație științifică în rândul populației.
Parcă niciodată lumea noastră contemporană n-a fost mai sedusă de misticism, de gândirea magică, de radicalisme și fanatisme. Regresul este îngrijorător.
Viața ne-a arătat câtă nevoie este de încredere în știință, că într-un fel sau altul, va trebui să lucrăm pentru recâștigarea încrederii în ea.
Popularizarea rezultatelor științifice trebuie făcută astfel încât să crească interesul populației pentru știință, aceasta să internalizeze, să asimileze informația corectă și să o includă în viața de zi cu zi.
Oamenii de știință nu o pot face singuri. Timpul lor este folosit în primul rând pentru studiu, pentru cercetare, și ce mai rămâne pentru comunicare. De cele mai multe ori, preocupările lor nici n-au mers spre acest aspect, al comunicării. Cu atât mai puțin cu cât în România știința comunicării nici nu are o tradiție. Învățământul nostru nu s-a axat pe aspectele comunicării, așa cum se face în occident.
„Spațiul public politic are nevoie de tot mai multe cunoștințe ale experților în societățile noastre care au devenit în mod accelerat din ce în ce mai complexe. Toți experții ar trebui să ofere cunoștințele lor profesionale nu numai în scopuri de consiliere, ci și, în funcție de temperamentul și aptitudinile lor, ca activitate intelectuală secundară, pentru a da explicații tuturor cu privire la problemele publice.”
Jurgen Habermas, „Sciences humaines”, ianuarie 2022
Revista Sinteza a avut de-a lungul existenței ei și acest obiectiv: să faciliteze comunicarea între elita specializată, între oamenii de știință și publicul larg, consumator de informație.
De aceea, ne propunem să intensificăm eforturile în acest scop. Prin proiectul „Știință pentru viață” oferim posibilitatea publicării unor articole și dezbateri despre cele mai relevante rezultate ale cercetărilor din universitățile și institutele din România. Vrem să vă facem cunoscută producția de idei din mediul academic românesc, și nu numai. Colaborarea noastră cu cercetători din lumea întreagă va continua ca și până acum, încercăm să creăm legături și să ne integrăm într-un context general.
Vă invităm să vă alăturați acestui efort, să ne urmăriți, să împărtășiți cu noi ideile voastre, să contribuiți la diseminarea acestui conținut, comunicarea științei fiind esențială pentru progresul societății.
Demersul nostru vine și în sprijinul Recomandării 416 a Comisiei Europene, care propune statelor membre să se asigure că toate organizațiile publice de cercetare asumă transferul de cunoștințe drept misiune strategică și o datorie față de societate, față de contribuabili.
Comisia Europeană încurajează țările UE să introducă politici sau orientări pentru a se asigura că rezultatele cercetării științifice finanțate din fonduri publice sunt utilizate în folosul larg al societății și trebuie făcut efortul de a transforma eficient cunoștințele în beneficii socioeconomice. Astfel, organizațiile publice de cercetare spune Recomandarea, trebuie să comunice, să disemineze și să exploateze mai eficient rezultatele cercetării finanțate din fonduri publice.
Un Eurobarometru publicat în septembrie 2021 arată că interesul românilor față de descoperirile științifice și dezvoltările tehnologice este mai scăzut față de restul cetățenilor din UE.
Potrivit studiului, 21% dintre români se arată „foarte interesați” de noutăți din domeniul științei și tehnologiei, spre deosebire de 33% dintre europeni.
La polul opus, 28% dintre români susțin că „nu sunt interesați”, în timp ce 18% dintre europeni susțin acest lucru.
Lipsa de interes se observă, potrivit Eurobarometrului, în interacțiunile cetățenilor români cu știința și tehnologia. Mai precis, doar 32% declară că urmăresc documentare, citesc publicații, cărți sau reviste științifice, spre deosebire de 59% dintre europeni.
Un alt aspect interesant surprins în studiu este că românii îi privesc mai critic pe oamenii de știință decât o fac europenii: 25% dintre respondenții români au declarat că îi consideră pe oamenii de știință drept „aroganți”, comparativ cu 16% media europeană.
Ruxandra Hurezean
Lasă un răspuns