Activitatea de cercetare a UMF Cluj-Napoca a urcat universitatea pe locul 4 în metarankingul național

Interviu cu prof. univ. dr. Anca Buzoianu, rectorul Universității de Medicină și Farmacie „Iuliu Hațieganu” din Cluj-Napoca

– Ce înseamnă apartenența UMF „Iuliu Hațieganu” la Consorțiul Universități Europene și implicit NeurotechEU, care sunt, în mod concret, implicațiile și avantajele? Ce înseamnă pentru universitate și profesori? Ce înseamnă acest lucru pentru cercetarea științifică la nivel național și internațional?

– Prin apartenența la o alianță de Universități Europene, finanțată prin programul ERASMUS+, UMF „Iuliu Hațieganu” are șansa de a participa la implementarea unei noi viziuni în ceea ce priveşte universitatea europeană, universitatea viitorului şi a unui nou tip de educație. Totodată, facem parte dintr-un proiect transformațional, dintr-o campanie de pionierat, ce va crea modele pentru universitățile europene de mâine.

La nivel european, există nevoia de a ține pasul cu avansul tehnologic asiatic și transatlantic, iar universitățile pot fi printre primele care pot face acest lucru sau care pot crea această nouă perspectivă – prin cunoaștere, prin știință și prin specialiștii pe care îi formează. Comisia Europeană a răspuns acestei provocări prin conceptul de Universități Europene, care presupune crearea de consorții universitare unite de o preocupare comună, coerentă şi convergentă cu politica europeană, ce se materializează în programe de studii și activități de cercetare care se subsumează viziunii de dezvoltare a Uniunii Europene.

O astfel de universitate europeană nu doar că accentuează ideea de internaționalizare, dar aduce o provocare importantă pentru mediul universitar, aceea a unei colaborări mult mai strânse, de tipul unui campus internațional, cu resurse comune, colaborări științifice și educaționale. Se resimte, totodată, o mai puternică preocupare a mediului academic pentru problemele societale existente la nivel global, cărora aceste alianțe își propun să le răspundă.

De la sănătate și asistență medicală, la învățare și educație, neuroștiințele au un rol cheie în rezolvarea unora dintre cele mai acute provocări cu care ne confruntăm astăzi. Cercetările în acest domeniu au oportunitatea de a oferi noi tehnologii și produse centrate sau inspirate de creier, ce ar putea aduce beneficii societății și ar putea dezvolta o nouă ramură a economiei în Europa.

Proiectul NeurotechEU a apărut în contextul creșterii numărului de afecțiuni cerebrale în rândul populației europene, acestea fiind principala cauză a apariției dizabilităților și reprezintă un fenomen din ce în ce mai des întâlnit în societate. Numai în Europa, acestea reprezintă anual 24% din totalul bolilor, costând 1,2 milioane de vieți și lăsând alte 21 milioane de persoane cu dizabilități (Raggi & Leonardi, 2019). În Europa, speranța de viață crește de două ori mai rapid decât la restul populației lumii și se estimează că, în anul 2050, unul din patru europeni va avea peste 65 de ani (UN World Population Prospect, 2012). Astfel, impactul social și economic al tulburărilor cerebrale va crește semnificativ în deceniile următoare, pe măsură ce populația europeană îmbătrânește și speranța de viață crește.

Misiunea consorțiului NeurotechEU este de a construi o rețea transeuropeană de excelență în cercetare în domeniul neuroștiințelor și neurotehnologiei, pentru a crește competitivitatea educației, cercetării, economiei și societății europene. În calitate de membru fondator al acestei alianțe universitare, Universitatea de Medicină și Farmacie „Iuliu Hațieganu” Cluj-Napoca va contribui la educația studenților de la toate nivelurile (licență, masterat, doctorat, cursuri postuniversitare) și la formarea noii generații de oameni de știință, cercetători și absolvenți multidisciplinari, oferindu-le acces direct la infrastructura de vârf pentru cercetarea fundamentală, translațională și aplicată.

– Ce misiune are universitatea dumneavoastră în această asociere?

– Universitatea de Medicină și Farmacie „Iuliu Hațieganu” Cluj-Napoca coordonează pachetul de lucru Open Science, Education and Innovation din cadrul proiectului complementar Neurotech Research and Innovation, finanțat prin programul Horizon Europe, destinat cercetării și inovării în domeniul neuroștiințelor. Prin proiectul NeurotechRI, alianța va dezvolta o strategie de acțiune și un plan durabil pentru cercetarea multi-instituțională, dezvoltare și inovație în acest domeniu atât de ofertant, oferind sprijin școlilor doctorale din universitățile partenere, facilitând totodată inovarea tehnologică și socială și furnizarea de formare profesională multidisciplinară.

În paralel cu dezvoltarea cercetării științifice în domeniul neuroștiințelor și neurotehnologiei, în cadrul consorțiului NeurotechEU se va implementa un program de formare pentru studenți, promovând în același timp învățarea pe tot parcursul vieții în toate segmentele societății. Studenții vor fi educați într-un cadru intersectorial, își vor spori creativitatea și abilitățile de gândire critică, vor fi ajutați să devină viitori lideri transformatori ai societății, ai industriei și ai mediului academic. Atât studenții, cât și cadrele didactice de la universitățile din cadrul consorțiului NeurotechEU vor beneficia de un mediu favorabil, multicultural și multilingv, promovând adevărata identitate europeană în societate.

Centre de cercetare ale universității clujene

– Știm că la Universitatea de Medicină și Farmacie din Cluj există Centrul de Cercetare pentru Medicină Avansată MedFuture și Centrul de Cercetări pentru Genomică Funcțională, Biomedicină și Medicină Translațională – Genomic Center. Descrieți-ne puțin activitatea celor două centre.

– Centrul de Cercetare pentru Medicină Avansată – MedFUTURE a fost înființat în 2015, prin proiectul POSCCE „Dezvoltarea infrastructurilor de cercetare integrată pentru medicină avansată și medicină translațională în vedere creșterii competitivității științifice la nivel internațional în domeniile pentru sănătate”. Valoarea totală a proiectului a fost de aproximativ 8 milioane de euro, iar obiectivul principal a fost crearea unui centru de cercetare de înaltă performanță în domeniul medicinei translaționale. În prezent, centrul reprezintă una dintre cele mai avansate infrastructuri de cercetare la nivel național, reunind tehnologii avansate de analiză, structurate pe mai multe departamente, construite in jurul principalelor platforme de cercetare: Studii in vivo – Biobază, NanoBioFizică, Proteomică și Metabolomică, Medicină Translațională și Suport pentru Studii Clinice.

Centrul de Cercetare pentru Medicină Avansată – MedFUTURE

În cadrul Centrului de Cercetări pentru Genomică Funcțională, Biomedicină și Medicină Translațională – Genomic Center, înființat în 2010, se dezvoltă noi metode de studiu la nivel genomic, se identifică compuși terapeutici noi și se dezvoltă concepte moderne de investigare la nivel microscopic. La Centrul de Genomică, cercetătorii, medicii, doctoranzii și studenții descoperă și investighează fundamentele genomice asociate bolilor umane, dezvoltând programe pentru a transpune noile cunoștințe de genomică în practica clinică prin intermediul medicinei translaționale. Centrul promovează excelența în cercetare, atât prin dezvoltarea unor departamente și facilități de ultimă generație, cât și prin formarea de cercetători, care asigură realizarea de proiecte și studii de înaltă performanță științifică. Astfel, contribuie la transformarea genomicii într-un domeniu inovator, propice noilor descoperiri și a progreselor imediate în științele vieții, facilitând astfel un repertoriu larg de servicii de cercetare integrate, de la proiectarea inițială, până la produsul final.

Centrul de Cercetări pentru Genomică Funcțională, Biomedicină și Medicină Translațională – Genomic Center

– Ce înseamnă infrastructură pentru cercetarea modernă pentru o Universitate de Medicină, ce investiții ați realizat în ultima perioadă?

– Atât infrastructura educațională, cât și cea de cercetare sunt două elemente vitale pentru o universitate. UMF „Iuliu Hațieganu” deține astăzi, datorită investițiilor din ultimii ani, una din cele mai performante infrastructuri de cercetare la nivel național, cu o politică a cercetării puternic integrată în mediul academic. Avem permanent în vedere continuarea dezvoltării echilibrate a infrastructurii de cercetare şi utilizarea acesteia în interesul larg al echipelor de cercetare din cadrul UMF „Iuliu Hațieganu” în special în domeniile prioritare și cu rezultate notabile, pentru a facilita colaborarea națională și internațională. În acest scop, ne concentrăm pe convergența investițiilor și lărgirea accesului la exploatarea unor echipamente de vârf de cât mai mulți utilizatori, atât din interiorul universității, cât și externi (universități, institute de cercetare, companii private etc.) și ne ocupăm de identificarea tuturor oportunităților de finanțare, de la granturi și până la finanțările independente, așa cum se procedează la nivel european.

Cel mai nou și amplu proiect este cel prin care vom înființa Centrul de Cercetare privind Dezvoltarea Medicamentului. Acesta va funcționa în clădirea „Farmacia B” a UMF „Iuliu Hațieganu”, care va fi modernizată, investiția fiind de aproximativ 30 de milioane de lei, din fonduri finanțate prin Programul Operațional Regional 2014-2020 și din fonduri proprii ale universității. Vor fi amenajate 13 laboratoare de cercetare, 5 laboratoare didactice, 6 săli de lucrări practice și 10 birouri pentru cadre didactice și doctoranzi din domeniile tehnologie farmaceutică, biofarmacie, chimie farmaceutică şi chimie organică.

Centrul de Cercetare privind Dezvoltarea Medicamentului

De asemenea, am început demersurile pentru construirea unui Centru de simulare, training și cercetare pentru dezvoltarea competențelor profesionale și a unui Centru de chirurgie experimentală și training.

Recent, universitatea noastră a câștigat proiectul EMed – „Digitalizare și inovare în formarea specialiștilor din sănătate” în cadrul competiției PNRR „Digitalizarea universităților și pregătirea acestora pentru profesiile digitale ale viitorului”. Proiectul, în valoare de 3.620.000 Euro, își propune alinierea la standardele europene în domeniul educațional medical printr-un proces de digitalizare coerent și coordonat la nivel instituțional. Vor fi create și modernizate laboratoare de practică prin achiziționarea de simulatoare medicale, echipamente IT, software, s.a. în vederea realizării transformării digitale a universității. De asemenea, formarea de competențe digitale în cadrul proiectului pentru studenți, masteranzi, doctoranzi, cadre didactice și personal didactic auxiliar constituie o altă direcție de dezvoltare în cadrul Strategiei de digitalizare a universității. Felicit pe această cale echipa care a fost implicată în scrierea proiectului pentru punctajul foarte bun obținut și clasarea în primele 3 locuri la nivel național.

Astăzi, nu se mai poate face cercetare decât cu trei condiții care trebuie îndeplinite în același timp: o echipă profesionistă, infrastructură de cercetare performantă și granturi de finanțare a cercetării. Din fericire, le avem pe toate și asta ne ajută să atingem performanța. Drept dovadă, activitatea de cercetare și numărul crescut de publicații științifice au condus la creșterea performanței generale a universității noastre în clasamentele academice internaționale, fapt ce a dus la poziționarea universității pe locul 4 în metarankingul național ce clasifică cele mai performante universități din România.

Cercetare și practică medicală

– Într-o universitate, colectivul profesoral și echipele de cercetare sunt esențiale pentru evoluție și performanță. Cum motivați cadrele didactice universitare și cum îi motivați pe cei mai buni tineri să vină în universitate?

– Un pas foarte important a fost modificarea legislativă inițiată de Alianța Rectorilor Universităților de Medicină și Farmacie din România – G6-UMF – prin care se acordă o indemnizație clinică tuturor cadrelor didactice ale universității, cu scopul de a egaliza veniturile din învățământ cu cele din sistemul medical. Scopul acestei inițiative legislative a fost eliminarea diferențelor salariale între sistemul de educație și cel sanitar. De asemenea, aduce o recunoaștere în plus a responsabilității pe care o au medicii și farmaciștii care sunt și cadre didactice universitare. Pe lângă îngrijirea pe care o acordă pacienților, ei desfășoară în paralel și activități de cercetare și activități didactice cu studenții și medicii rezidenți și contribuie major la succesul viitorilor profesioniști în domeniul sănătății.

De asemenea, cadrele didactice sunt motivate și de prestigiul de care se bucură Școala Medicală Clujeană, dar și de faptul că pot desfășura activitate de cercetare și sunt sprijiniți inclusiv financiar în acest scop. De exemplu, UMF „Iuliu Hațieganu” finanțează taxa de publicare a articolelor științifice din cvartila 1 (Q1), oferă sporuri salariale bazate pe performanța individuală, posibilitatea de a se specializa și perfecționa profesional în străinătate. La fel de importante în motivarea tinerelor cadrelor didactice sunt și oferta de locuri la doctorat pentru cei mai buni din fiecare promoție, care sunt recrutați activ de către universitate și posibilitatea unei cariere într-un mediu tânăr, atractiv și cu oportunități de dezvoltare a carierei.

Continuăm să susținem financiar și să încurajăm tinerii cercetători din universitate. În fiecare an, organizăm competiția de granturi de cercetare pentru asistenți și șefi de lucrări (50 de granturi în valoare de 8.000 de euro fiecare), precum și pentru studenții noștri (30 de granturi de 2.000 euro), toate din resursele proprii ale universității.

– Studenții au posibilitatea să se implice în cercetare, în ce condiții? Ce oportunități au?

– Stimulăm și încurajăm intens cercetarea științifică în rândul studenților prin burse consistente, de până la 10.000 lei/student, pe care le acordăm, prin competiție, de două ori pe an. Studenții cu abilități de cercetător au acces în centrele de cercetare din cadrul universității şi participă la activitatea a peste 20 de cercuri ştiințifice, acestea reprezentând adevărate „pepiniere” pentru viitorii doctoranzi şi cercetători post-doctoranzi ai facultăților.

Interesul studenților noștri pentru domeniul cercetării crește tot mai mult, de la an la an, în primul rând datorită infrastructurii și cercetătorilor cu care pot interacționa și, de asemenea, datorită faptului că sunt susținuți și încurajați de către cadrele didactice. Sprijinim inițiativele antreprenoriale ale studenților, la fel ca pe cele ale cadrelor didactice și ale cercetătorilor, și avem și o organizație creată în acest scop – Asociația Studențească de Antreprenoriat „Iuliu Hațieganu” (ASAIH) Cluj-Napoca. Ne bucurăm să vedem că o parte dintre absolvenții noștri aleg cariera de cercetător după absolvire și își continuă studiile doctorale la noi în universitate sau în universități renumite din lume.

Universitatea în pandemie

– Cum ați colaborat cu domeniul Sănătății în ultimii ani, cum s-a implicat universitatea dumneavoastră în perioada pandemiei?

– Am colaborat bine cu Ministerul Sănătății, universitățile de medicină și farmacie având în sarcină și pregătirea medicilor rezidenți, formarea acestora fiind una dintre cele mai importante misiuni ale noastre.

Pandemia ne-a scos pe toți din zona de confort, ne-a provocat, ne-a lovit, dar nu ne-a învins.

Am fost de fiecare dată în prima linie, onorându-ne profesia. Am pus la dispoziția sistemului sanitar specialiștii cei mai buni și infrastructura cea mai performantă. Am dat idei și am generat soluții. Universitatea noastră a fost printre primele instituții din țară care s-au implicat în susținerea comunității, de la primele semne ale epidemiei de CoViD-19.

În timpul pandemiei, UMF „Iuliu Hațieganu” s-a confruntat cu o dublă provocare.

Pe de o parte, programele de formare, de predare, de stagiu, de cercetare și de evaluare au trebuit să fie adaptate pentru a permite studenților să își încheie anul universitar. A fost luată decizia de a muta foarte repede toate programele de studii universitare la învățământul online și, într-un timp foarte scurt, întregul proces de predare a devenit virtual. Activitățile practice s-au desfășurat la distanță, ceea ce a dus la utilizarea tehnicilor de învățare bazată pe probleme și a cazurilor clinice virtuale. Examenele s-au desfășurat la distanță, organizarea acestora s-a făcut într-un mod inovativ, pentru a reflecta în mod adecvat cunoștințele studenților și pentru a asigura o standardizare acceptabilă. Ulterior, pe măsură ce ne-am vaccinat, în proporție de aproximativ 95%, am putut relua activitatea didactică în format hibrid și apoi față în față, dar cu respectarea strictă a unui set de reguli stabilite de universitate.

Pe de altă parte, ne-am confruntat cu provocarea responsabilității sociale, prin mobilizarea membrilor comunității academice pentru a sprijini populația și, mai ales, persoanele cele mai vulnerabile. Cadrele didactice au fost în prima linie a acțiunii de combatere a pandemiei. Am organizat un centru de testare RT-PCR, în cadrul Centrului de Genomică, pentru a veni în sprijinul autorităților și spitalelor clujene, dar și al populației. În cadrul laboratoarelor Facultății de Farmacie au fost pregătite și distribuite peste 3 tone de dezinfectant către structurile sanitare regionale. Întreaga comunitate universitară a fost implicată în Maratonul Vaccinării. Studenții au răspuns solicitării Departamentului pentru Situații de Urgență, participând ca voluntari în cadrul spitalelor CoViD, voluntarii din cadrul organizațiilor studențești au distribuit alimente și produse de primă necesitate celor vulnerabili, alți studenți au susținut acțiunile echipelor de sănătate publică. Personalul sanitar aflat în linia întâi a primit cazare gratuită în hotelurile universității și sprijin constant din partea Centrul de Consiliere Psihologică. Pentru toate aceste măsuri, UMF „Iuliu Hațieganu” a fost menționată în capitolul „Exemple de bune practici” din cadrul raportului special al Curții de Conturi privind gestionarea resurselor publice în perioada stării de urgență, realizat la solicitarea Parlamentului României și a primit, din partea Președintelui Klaus Iohannis, „Ordinul Meritul Sanitar“ în grad de Cavaler.

Pentru universitatea noastră, această pandemie a reprezentat o experiență fără precedent și un exercițiu util pentru posibilele provocări viitoare în domeniul sănătății.

Profesor dr. Anca Dana Buzoianu, rectorul Universității de Medicină și Farmacie „Iuliu Hațieganu” din Cluj-Napoca

Planuri de viitor

– Care sunt planurile de viitor privind cercetarea ale universității dumneavoastră?

– Dezvoltarea activității de cercetare, dezvoltare și inovare este vitală pentru universitatea noastră, în condițiile în care ne dorim menținerea statutului de universitate de cercetare avansată și educație. Pentru a atinge acest deziderat, vom urma cu perseverență o serie de obiective strategice, precum creșterea vizibilității și recunoașterii științifice, pe plan național și, mai ales, internațional, creșterea gradului de interconectare internațională și de integrare în rețelele de cercetare de excelență, dezvoltarea constantă și susținută a cadrului necesar pentru desfășurarea cercetării științifice, diversificarea surselor de finanțare pentru activitatea de cercetare, stimularea inovării. Concret, vom continua să stimulăm participarea la competițiile pentru proiecte științifice internaționale și a accesării fondurilor europene pentru cercetare, promovarea excelenței prin internaționalizare, pentru a deveni un centru atractiv pentru cercetători din țară și străinătate. De asemenea, avem în plan și dezvoltarea colaborării între facultățile din universitate precum și a cooperării interuniversitare în vederea accentuării caracterului de interdisciplinaritate a cercetării, condiție esențială pentru obținerea unor rezultate valoroase care să contribuie la performanța ştiințifică a universității.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *