Universitatea de Medicină și Farmacie „Iuliu Hațieganu” implementează, în cadrul Centrului de Cercetări pentru Genomică Funcțională, Biomedicină și Medicină Translațională, un Proiect de Cercetare Exploratorie câștigat în competiția PCE 2020. Proiectul a obținut locul I pe Domeniul Medicină, cu un punctaj de 99.2 puncte și îl are ca manager de proiect pe profesorul Mihai Netea.
Titlul proiectului este „Modularea imunității «instruite» prin amplificatori ai vaccinării – MOTIVA”, iar bugetul total al acestuia este de 1.198.032 lei. Perioada de implementare este de 33 luni, din 2021 până în 2024.
Care este miza proiectului
Unul din progresele cele mai importante din istoria omenirii care au condus la o scădere semnificativă a mortalității generale a fost descoperirea antibioticelor și vaccinurilor. În pofida eforturilor depuse în acest sens, unele maladii ca SIDA, malaria sau tuberculoza, precum și rezistența agenților patogeni la antibiotice își lasă amprenta pe sănătatea publică, numărul victimelor ridicându-se anual la 700.000 de mii decese, cu o estimare de 10.000.000 de decese anuale, până în 2050. Aceste cifre alarmante necesită dezvoltarea de noi strategii de vaccinare mai eficiente. Prin acest proiect urmărim dezvoltarea de noi strategii de vaccinare care pot îmbunătăți răspunsul acestora față de patogeni și pot mări aplicabilitatea acestora prin utilizarea de modulatori ai căilor metabolice a răspunsului imun la vaccinul pentru profilaxia tuberculozei (BCG) care să conducă la o sporire a eficienței acestora și creșterea spectrului de aplicabilitate către alți agenți patogeni sau maladii umane.
Ce își propune proiectul implementat de UMF Cluj-Napoca
Obiectivul proiectului este reprezentat de creșterea capacității celulelor imune de a răspunde stimulării secundare prin inducerea unui răspuns specific (la același antigen) sau nespecific (la un antigen diferit) prin reprogramarea metabolică indusă de efectele vaccinării cu agent viu atenuat. Vaccinurile au la bază două componente, antigenul și un adjuvant, care adeseori asigură eficiența parțială. Scopul final este de a dezvolta o nouă generație de vaccinuri prin adăugarea unei a treia componente sub forma unui modulator metabolic cu rol de amplificator al vaccinării.
Acest proiect va contribui la descifrarea și validarea căilor imunometabolice implicate în răspunsul la vaccinarea BCG. Rezultatele obținute vor putea deschide noi direcții de dezvoltare a vaccinurilor pentru diverse patologii infecțioase pentru care nu sunt disponibile vaccinuri eficiente (ex. malarie, HIV) precum și pentru categoriile vulnerabile aflate la risc pentru dezvoltarea unui răspuns slab la vaccinare (vârstnici și pacienți imunocompromiși). Amplificarea efectelor nespecifice ale vaccinurilor va putea fi obiectivată în strategii de combatere a rezistenței antimicrobiene la nivel global. Augmentarea efectelor nespecifice la vaccinare ar putea contribui la scăderea mortalității pediatrice în țările slab dezvoltate. Elucidarea implicațiilor metabolice în răspunsul la vaccinare va crea premisele pentru o nouă generație de vaccinuri pentru pacienții afectați de rezistența antimicrobiană. Mai mult, datele obținute în acest studiu vor putea fi folosite pentru predicția eficienței vaccinurilor, adaptări ale dozelor și dezvoltarea unor strategii diferite de vaccinare. Reprogramarea metabolică a celulelor imune este o caracteristică comună pentru toate tipurile de răspuns imun astfel că acest proiect va avea implicații în diverse tipuri de patologii atât infecțioase cât și non-infecțioase.
Cine este Mihai Netea, managerul de proiect
Absolvent al Facultății de Medicină, promoția 1993, Mihai Netea a urmat studiile doctorale la Universitatea Radboud din Nijmegen, Olanda, realizând o disertație despre rolul citokinelor în septicemie.
A fost cercetător postdoctoral la Universitatea din Colorado și a revenit la Nijmegen pentru a-și desăvârși cunoștințele în boli infecțioase.
Născut la Cluj în 1968, Mihai Netea este în prezent profesor la Radboud University Nijmegen Medical Centre din Olanda. Cercetătorul clujean are descoperiri semnificative în domeniul imunologic și al bolilor infecțioase, fiind considerat un deschizător de drumuri în cercetarea sistemului imunitar.
În 2016, organizaţia olandeză pentru Cercetare Științifică, NWO, i-a decernat Premiul Spinoza în valoare de 2,5 milioane euro, pentru continuarea cercetării sale privind modul în care sistemul imunitar recunoaşte microorganismele. În ceea ce priveşte activitatea sa ştiinţifică, în bazele de date figurează cu 1100 lucrări, peste 85.000 de citații, și un indice H-factor de 138.
În 2019, la aniversarea a 100 de ani de învățământ medical românesc în Transilvania, UMF „Iuliu Hațieganu” i-a oferit titlul de Doctor Honoris Causa, cea mai înaltă distincție a universității.
În afara activității din spital și laborator, este implicat în proiecte de popularizare a științei la copiii din învățământul primar și secundar. De câteva ori pe an, merge la diferite școli și vorbește cu copiii despre știință și medicină.
Lasă un răspuns