Percepția despre „declinul moral” al unei societăți este doar o iluzie, potrivit unui studiu realizat în 60 de națiuni de mai mulți psihologi americani, care au dat vina pe o serie de prejudecăți cognitive bine-cunoscute pentru a explica acest fenomen, informează AFP.
„Procesul declinului nostru moral” a început „în zorii întunecați ai timpurilor noastre moderne”, afirmă o frază ce a fost citată în studiul publicat miercuri în revista științifică Nature. Acest „diagnostic” datează din Roma Antică și a fost scris de pana istoricului Titus Livius, regăsindu-se însă și în afirmațiile unora dintre „urmașii” lui contemporani.
Adam M. Mastroianni, de la Universitatea Columbia din Statele Unite, și Daniel T. Gilbert, de la Universitatea Harvard, arată că acest sentiment despre declinul unor valori, precum amabilitatea, onestitatea și etica, a fost împărtășit de majoritatea participanților la o serie de sondaje de opinie realizate în cel puțin 60 de țări de pe cinci continente. Şi care au vizat perioade de timp ce au fost de până la 70 de ani.
„Acest sentiment este persistent și găsim expresii ale sale în orice epocă a Istoriei”, a declarat profesorul Mastroianni, principalul autor al studiului. Deși această percepție este mai puternică la persoanele mai conservatoare sau mai în vârstă decât media unei populații, „efectul vârstei sau al preferințelor politice rămâne destul de slab”, a precizat el.
Atunci cine este de vină? Participanții la unul dintre studii au atribuit acest declin unei pierderi progresive a simțului moral atât la nivelul indivizilor, cât și la nivelul unor generații întregi. Procesul ar avea cauze foarte variate, precum apariția rețelelor de socializare sau o educație mult prea permisivă.
Dar, așa cum au remarcat și autorii studiului, societățile „țin o evidență rezonabil de solidă a comportamentelor deosebit de imorale”, precum crimele. Şi totul indică faptul că în această chestiune, „în medie, oamenii moderni se comportă între ei mai bine decât o făceau strămoșii lor”.
Consecințe politice și sociale
Cât despre ceea ce profesorul Mastroianni denumea „moralitatea de zi cu zi”, constând în îngrijirea câinelui vecinului sau cedarea locului în autobuz în favoarea unei persoane în vârstă, „găsim dovezi destul de puternice că ea a rămas stabilă”. Dovada: o anchetă a Institutului Gallup desfășurată în 2002, apoi în 2020, în care opinia persoanelor chestionate despre „starea valorilor morale” a fost identică.
„Declinul moral” ar fi, deci, o iluzie. După un interval de zece ani, o persoană va emite în general aceeași judecată despre moralitatea societății în care trăiește. Însă aceeași persoană va fi convinsă că moralitatea s-a degradat dacă o analizează în raport cu cei zece ani care au trecut de atunci.
Cei doi psihologi americani sugerează că mecanismul din spatele acestei percepții se bazează pe o combinație de două prejudecăți. Prejudecata de pozitivitate memorială, denumită și Pollyanna, care tinde să șteargă impactul emoțional negativ al trecutului, și prejudecata de negativitate – eficientă în prezent – care îndreaptă în mod natural atenția spre informația negativă, vehiculată pe larg de companiile mass-media. Prima prejudecată „vopsește” trecutul în roz, iar a doua înnegrește prezentul, în așa fel încât un observator ar putea să tragă concluzia că există un declin moral al societății.
Acest mecanism al prejudecății prevede că sentimentul de declin poate fi atenuat, sau chiar suprimat, atunci când persoanele chestionate judecă doar nivelul de moralitate al rudelor lor sau pe cel al epocii ce a precedat-o pe a lor.
Cercetătorii americani au confirmat acest fapt printr-o anchetă în care persoanele chestionate au spus că în 2020 oamenii nu au mai fost la fel de atenți, de buni și de generoși ca în urmă cu 15 ani. În schimb, rudele lor au „parcurs” un drum invers. Un alt sondaj de opinie a confirmat că persoanele chestionate au considerat că începutul declinului moral datează cu puțin timp înainte de epoca în care ele s-au născut.
Autorii studiului au ajuns la concluzia că iluzia despre declinul moral nu este lipsită de consecințe politice și sociale „tulburătoare”.
În 2015, trei sferturi dintre americani au considerat că era prioritar pentru guvern „să remedieze prăbușirea morală a societății”, în contextul în care țara lor se confrunta deja cu alte provocări mult mai grave, precum schimbările climatice. Potrivit autorilor studiului, această percepție, care îi face pe oameni mai reticenți la ideea de a se ajuta reciproc, îi face să devină totodată mai ușor de influențat de discursurile unor politicieni care promit să elimine „un declin iluzoriu”.
Lasă un răspuns