ADN-ul obținut din oasele și dinții străvechilor europeni care au trăit în urmă cu până la 34.000 de ani oferă informații prețioase despre originea sclerozei multiple, o boală neurologică adeseori invalidantă, și a dezvăluit că variantele genetice care în prezent sporesc riscul de scleroză multiplă au servit cândva la protejarea oamenilor împotriva bolilor transmise de animale, informează Reuters.
Descoperirile au fost obținute în urma unei cercetări care a implicat secvențierea ADN-ului străvechi prelevat de la 1.664 de schelete umane din diferite situri din Europa de Vest și Asia. Aceste genomuri antice au fost apoi comparate cu ADN-ul modern conservat la UK Biobank, care cuprinde aproximativ 410.000 de eșantioane obținute de la persoane care se identifică drept „britanici albi” și de la peste 24.000 de alte persoane născute în afara Regatului Unit, pentru a discerne schimbările survenite de-a lungul timpului.
O descoperire izbitoare a fost legată de scleroza multiplă, o boală cronică a creierului și a măduvei spinării care este considerată o tulburare autoimună care face organismul să se atace pe sine în mod eronat.
Cercetătorii au identificat un eveniment migrator cu rol crucial în urmă cu aproximativ 5.000 de ani, la începutul Epocii Bronzului, când crescătorii de animale numiți Iamnaia s-au mutat în Europa de Vest venind dintr-o zonă care include Ucraina de astăzi și sudul Rusiei.
Ei erau purtători ai unor trăsături genetice care, la acea vreme, erau benefice și ofereau protecție împotriva infecțiilor care puteau apărea la oile și vitele lor. Pe măsură ce condițiile sanitare s-au îmbunătățit de-a lungul mileniilor, aceleași variante au crescut riscul de scleroză multiplă. Acest lucru ajută la explicarea, spun cercetătorii, a motivului pentru care europenii din nordul continentului prezintă cea mai mare prevalență a acestei boli din lume, dublă față de cei din sudul Europei.
„Suntem un produs al evoluției care a avut loc în mediile din trecut și, în multe privințe, nu suntem adaptați în mod optim la mediul pe care ni l-am creat astăzi”, a declarat Rasmus Nielsen, cercetător în genetica populației de la Universitatea Berkeley din California, unul dintre coordonatorii studiului publicat miercuri în revista Nature.
În urmă cu aproximativ 11.000 de ani, fermierii din zona Turciei actuale s-au extins în Europa de Vest, înlocuind vânătorii-culegători. Acești agricultori au fost cei pe care populația Iamnaia i-a înlocuit mai târziu.
„Iamnaia au fost primii nomazi adevărați din Europa. Ei foloseau vite și cai domesticiți pentru a avea acces în interiorul stepei asiatice, unde nu prea există mâncare sau apă, așa că transportau totul cu ei în căruțe. Din punct de vedere fizic erau neobișnuit de mari, lucru pe care îl putem vedea prin măsurarea scheletelor, dar și genetic, și aparent destul de violenți”, a declarat William Barrie, genetician la Universitatea din Cambridge și coautor al studiului.
„Credem că o mare parte din înlocuirea care a avut loc s-a produs prin război”, a adăugat Rasmus Nielsen.
La europenii din nordul Europei există un grad ridicat de ascendență legată de populația Iamnaia, cu un maxim în Irlanda, Islanda, Norvegia și Suedia, iar acest grad scade treptat spre sudul continentului.
Descoperirile evidențiază modul în care trăsăturile genetice se pot transforma din benefice în dăunătoare pe măsură ce condițiile evoluează.
„Infecțiile patogene au crescut în frecvență în timpul Epocii Bronzului, din cauza apropierii dintre oameni și animalele lor domestice, precum și a creșterii densității populației”, a declarat Evan Irving-Pease, specialist în biologie evoluționistă computerizată la Universitatea din Copenhaga și coautor al cercetării.
„Abia în epoca modernă, cu o igienă și o îngrijire medicală pe scară largă, aceste variante genetice au devenit excedentare față de cerințele noastre imunologice, ceea ce a dus la o creștere a riscului de a dezvolta scleroză multiplă și alte boli autoimune”, a adăugat Evan Irving-Pease.
Constatările noului studiu pot avea implicații pentru cercetarea și tratamentul sclerozei multiple.
„Acest lucru schimbă viziunea noastră asupra sclerozei multiple, ajutându-ne să înțelegem originile sale. Putem vedea scleroza multiplă ca fiind rezultatul unui sistem imunitar care a evoluat eficient pentru a face față unei serii de infecții în trecutul uman, dar care acum există într-un mediu foarte diferit. Această diferență între trecut și mediile sanitare moderne cauzează, probabil, un sistem imunitar hiperactiv. Acest lucru implică faptul că ar trebui să încercăm mai degrabă să recalibrăm sistemul imunitar, în loc să îl suprimăm”, a declarat William Barrie.
Noul studiu a evidențiat și alte caracteristici ale europenilor.
Deoarece Iamnaia erau predispuși genetic să fie înalți, nord-europenii din zilele noastre tind să fie mai înalți decât sud-europenii, care au o ascendență mai mare din partea fermierilor neolitici, care erau predispuși genetic să fie scunzi.
Cercetătorii au descoperit că est-europenii prezintă un risc genetic crescut pentru maladia Alzheimer și pentru diabetul de tip 2. Oamenii de știință au descoperit, de asemenea, că toleranța la lactoză, capacitatea organismului uman de a digera zahărul din lapte și alte produse lactate, a apărut în Europa în urmă cu aproximativ 6.000 de ani.
Lasă un răspuns