Un studiu genomic amplu arată că longevitatea excepțională a liliecilor și rezistența lor neobișnuită la cancer sunt legate direct de modul în care sistemul lor imunitar a evoluat pentru a lupta cu virusurile, deschizând o pistă neașteptată pentru înțelegerea bolilor asociate îmbătrânirii la om.

Studiul, publicat în revista Nature de o echipă internațională coordonată de cercetători de la University of Vermont și Penn State University, a analizat genomurile aproape complete a opt specii înrudite din genul Myotis, lilieci mici, insectivori, cu urechi de șoarece, prezenți pe șase continente și descinzând dintr-un strămoș comun de acum aproximativ 33 de milioane de ani.

Liliecii sunt considerate anomalii în lumea mamiferelor. Zboară, trăiesc surprinzător de mult și dezvoltă rar cancer. Chiar și în interiorul aceluiași gen, diferențele sunt uriașe: speciile de Myotis trăiesc între 7 și 42 de ani, o diferență de șase ori, deși sunt aproape identice ca formă, dimensiune și organizare genetică.

Aceleași gene, două funcții

Cercetătorii au descoperit că liliecii au dezvoltat o strategie imunitară diferită de cea a restului mamiferelor. De-a lungul a milioane de ani, aceste specii au perfecționat capacitatea de a lupta cu virusuri ADN, precum cele care produc variola sau herpesul, dezvoltând totodată un sistem de apărare mai flexibil împotriva virusurilor ARN, cu evoluție rapidă, precum cel al gripei.

„Adaptarea la patogeni, longevitatea și rezistența la cancer sunt legate fundamental”, a explicat Elise Lauterbur, profesor asistent de biologie evolutivă la University of Vermont și coautoare principală a studiului. „Multe dintre genele care s-au adaptat la virusuri la lilieci sunt gene implicate și în longevitate și rezistență la cancer.”

Echipa a găsit, de exemplu, mai multe copii ale genei PKR, implicată în răspunsul imunitar, la anumite specii de Myotis, un semn că exemplarele copii suplimentare ar putea avea un efect protector și ar contribui la longevitate.

Reparare celulară, nu doar apărare

Studiul arată că liliecii longevivi sunt deosebit de eficienți în a identifica și elimina celulele cu ADN deteriorat, inclusiv celulele care ar putea deveni canceroase. Cercetătorii cred că exact această capacitate îi face rezistenți atât la numeroase virusuri, cât și la bolile asociate îmbătrânirii.

„Totul e conectat”, a spus Jasmin Camacho Vazquez, cercetător la Penn State și coautor al studiului. „Toate aceste procese folosesc același set comun de biologie. Nu mai trebuie să tratăm aceste probleme diferite ca pe niște compartimente separate. Putem începe să studiem sisteme precum cel al liliecilor pentru a înțelege cum putem rezolva mai multe boli legate de îmbătrânire în același timp.”

Prea devreme pentru aplicații, dar o direcție clară

Cercetătorii avertizează că este încă devreme pentru a folosi adaptările imunitare unice ale liliecilor în tratarea bolilor umane. Totuși, echipa consideră concluziile relevante: „Liliecii au evoluat pentru a trăi mult timp fără să dezvolte boli, ceea ce sugerează că nu mai e neapărat nevoie să privim bolile îmbătrânirii și bolile infecțioase drept domenii complet separate”, a spus Vazquez. „Putem privi la acești lilieci și încerca să înțelegem cum, la fel cum îți poți întări sistemul imunitar pentru a lupta cu virusurile, poate îți poți întări sistemul imunitar astfel încât să nu se degradeze odată cu vârsta.”

Lauterbur vrea să exploreze în continuare adaptări mai puțin studiate, precum modificările în numărul de copii ale genelor. „Acest tip de modificări oferă evoluției moduri suplimentare de a genera diversitate și de a răspunde la medii în schimbare, iar cred că abia începem să înțelegem importanța lor.”

Nu e vorba doar despre lilieci. E vorba despre ideea, tot mai susținută de dovezi, că îmbătrânirea, cancerul și infecțiile virale nu sunt probleme separate, ci fațete ale aceluiași sistem biologic, iar unele specii au găsit deja soluții pe care noi abia începem să le înțelegem.

---

Sursă: Elise Lauterbur, Jasmin Camacho Vazquez et al., University of Vermont, Penn State University, „Insights into longevity and virus-driven adaptation from Myotis bat genomes”, Nature, 26 august 2026, DOI: 10.1038/s41586-026-10932-7