O bacterie din intestin produce un acid gras care blochează aceeași enzimă ca statinele, arată un studiu pe șoareci

–

–

Bacteria intestinală Bacteroides uniformis produce un acid gras care blochează în ficat aceeași enzimă ca statinele. La șoareci modificați genetic să facă ateroscleroză, acidul a redus placa din artere cu aproximativ 50%.

Bacteriile din genul Bacteroides sunt printre cele mai răspândite din intestinul uman. Studii mai vechi au observat că ele sunt mai puține la oamenii cu ateroscleroză, boala în care pe pereții arterelor se depun plăci de grăsimi. Rămânea de aflat dacă bacteriile influențează boala sau doar scad odată cu ea. Un grup de cercetători din Shenzhen, China, a încercat să afle, într-un studiu publicat pe 7 octombrie în Nature.

Bacteria a încetinit boala la șoareci

Echipa, coordonată de Xiangyu Mou, Xiaoyu Tang și Wenjing Zhao, a lucrat cu șoareci modificați genetic să facă ateroscleroză și hrăniți cu o dietă bogată în grăsimi. O parte dintre ei au primit pe gură, de trei ori pe săptămână, bacteria Bacteroides uniformis, timp de o lună sau de trei luni. Grupul de control a primit o soluție fără bacterii.

Șoarecii tratați au avut plăci mai mici în artera principală, cu aproximativ o treime, potrivit relatării din Nature. Au avut și mai puțin colesterol în sânge, inclusiv colesterol LDL, numit uneori „colesterolul rău”, și mai puține celule imune inflamatorii în pereții arterelor. Efectul pornea din ficat: bacteria a făcut ca ficatul să producă mai mulți receptori pentru LDL, proteinele care scot colesterolul din sânge.

Molecula care lucrează ca statinele

Ca să afle ce anume produce bacteria, cercetătorii au testat extracte din culturile ei pe celule hepatice umane și au urmărit ce fracțiuni cresc absorbția de LDL. Substanța identificată a fost acidul pentadecanoic, un acid gras saturat cu un număr impar de atomi de carbon.

Administrat direct șoarecilor, acidul a redus placa din artere cu aproximativ 50% și a îmbunătățit nivelul grăsimilor din sânge, scriu autorii. Doza a fost de 25 de miligrame pe kilogram corp, de trei ori pe săptămână.

Mecanismul seamănă cu cel al statinelor, medicamente luate de sute de milioane de oameni. Acidul se leagă de HMG-CoA reductază, enzima din ficat care fabrică colesterolul, și o blochează. Ficatul produce astfel mai puțin colesterol și își înmulțește receptorii pentru LDL, deci scoate mai mult colesterol din sânge. Statinele acționează asupra aceleiași enzime.

Ca să verifice dacă acidul explică efectul bacteriei, autorii au editat genetic B. uniformis și i-au eliminat genele pta și mutA, implicate în fabricarea acidului. Potrivit lucrării, efectul bacteriei asupra aterosclerozei depinde de acest acid.

Ce se știe la oameni și ce nu

Acidul nu este produs doar de B. uniformis. Analiza a 100 de tulpini de bacterii intestinale a arătat că mai multe genuri din filumul Bacteroidota îl fabrică. La oameni, nivelul lui a fost mult mai scăzut la pacienții cu dislipidemie, adică cu grăsimi în exces în sânge. Analize pe sângele și materiile fecale a peste 200 de donatori au arătat același lucru, iar la persoanele cu boli de inimă, bacteriile intestinale aveau mai puține gene pentru fabricarea acidului, relatează Nature.

Aceste date arată o asociere, nu o cauză. Ben Chen, specialist în boli cardiovasculare la Monash Victorian Heart Institute din Melbourne, care a comentat studiul pentru Nature, spune că lucrarea aduce dovezi pentru un mecanism cauzal posibil, dincolo de simpla legătură dintre microbiom și boala de inimă.

Experimentele de tratament au fost făcute doar pe șoareci, iar lucrarea nu cuprinde studii clinice. Acidul pentadecanoic se găsește și în grăsimea din lactate, dar studiul nu a testat dacă dieta sau suplimentele ar avea vreun efect la oameni. Unul dintre autori, Xiangyu Mou, figurează ca inventator într-o cerere de brevet încă nesoluționată pentru folosirea acidului în prevenirea sau tratarea aterosclerozei.

Până acum, efectul a fost demonstrat doar pe șoareci. Dacă acidul pentadecanoic sau bacteria care îl produce scad colesterolul și la oameni, vor arăta doar studiile clinice, pe care lucrarea nu le conține.


Sursă: Chao Yin, Youzhe Chen, Gan Lin, Mingwei Cai (autori principali, contribuție egală), Cuiping Pang, Xianzun Xiao, Kaining Han, Chaoxiong Mei, Miaomiao Qin, Peizhi Fan, Yibo Zhao, Lihong Du, Yanqin Xie, Jiang Wang, Yudan Mao, Xiangting Zhou, Xue Gao, Li Jin, Peijie Li, Zepeng Qu, Zhipeng Tan, Ruolan Sun, Xiahong Lin, Yang Zhang, Lei Dai, Zhaofan Luo, Xiangyu Mou, Xiaoyu Tang, Wenjing Zhao — Universitatea Sun Yat-sen (campusul Shenzhen și Spitalul Afiliat nr. 7), Shenzhen Bay Laboratory, Institutul de Tehnologie Avansată din Shenzhen al Academiei Chineze de Științe, Shenzhen Medical Academy of Research and Translation — „A gut microbial odd-chain fatty acid alleviates atherosclerosis in mice” — Nature, 7 octombrie 2026. DOI: 10.1038/s41586-026-11142-x

Relatare consultată: Max Kozlov, „Revealed: how this common gut microbe protects against heart disease”, Nature (news), 7 octombrie 2026. DOI: 10.1038/d41586-026-03189-7

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *