Între 13% și 46% dintre neuronii din creierul unui făt au porțiuni de ADN lipsă sau dublate, arată un studiu publicat în Nature. În jurul nașterii, creierul scapă de cei mai mulți dintre ei, iar proporția coboară în medie la circa 6%.
Două schelete fosile din China arată că un amfibian cu corp-scut a trăit numai în mare, acum 237 de milioane de ani. Este primul caz cunoscut, deși astăzi niciunul dintre cei peste 8.000 de amfibieni nu trăiește permanent în apă sărată.
Rover-ul Perseverance a detectat pe Marte particule de praf de circa 100 de nanometri, mai mici decât orice măsurase o misiune la suprafața planetei. Ele s-au prins de materialele pentru costume spațiale și ar putea ajunge adânc în plămânii astronauților.
Trei studii bazate pe genomurile a aproape 2.000 de australieni leagă riscul genetic pentru 16 boli de tipuri precise de celule imune. Echipa a identificat aproape 1.500 de gene care ar putea contribui la boli precum unele cancere, Alzheimer sau scleroza multiplă.
O gaură neagră s-ar putea împărți în două, dar numai dacă se rotește aproape de viteza maximă posibilă. Calculele fizicienilor arată că termodinamica nu interzice fenomenul, dar nimeni nu l-a observat, iar deocamdată el există doar pe hârtie.
Șerpii pitici din genul Pseudorabdion scapă de pericol rostogolindu-se, în medie de patru ori mai repede decât se târăsc, și își țin capul orientat înainte în tot acest timp. Studiul a filmat 13 animale în Borneo.
Un model de inteligență artificială, prezentat la o conferință și încă nepublicat, sugerează că doar două dintre cele cinci mari extincții în masă apar ca prăbușiri globale clare ale biodiversității marine. Celelalte trei ies mai slabe sau mai difuze.
Moderna și Merck anunță că un vaccin personalizat cu ARN mesager, dat împreună cu Keytruda, a redus cu 42% riscul de recidivă sau deces după operația pentru melanom. Datele vin de la companii, dintr-un studiu de fază 3 încă nepublicat.
Cartografierea insulei, o zonă profundă a creierului, la 87 de pacienți cu electrozi implantați arată regiuni care produc durere, căldură, greață sau furnicături. Partea din față pare să influențeze felul în care sunt resimțite senzațiile.
Fizicienii de la Northwestern au ținut un singur pozitron, antiparticula electronului, în capcană luni de zile și i-au controlat starea cuantică. Măsurătoarea de precizie nu e făcută încă, dar experimentul deschide drumul spre ea.
