Astronomii au găsit cele mai puternice dovezi de până acum pentru existența unui satelit natural în afara sistemului nostru solar, dar descoperirea ridică o întrebare neașteptată: cum ar trebui numit, de fapt, un asemenea obiect?
Un obiect cu masa apropiată de cea a lui Jupiter orbitează o pitică maro aflată, la rândul ei, în jurul unei stele, iar descoperirea complică felul în care astronomii clasifică planetele, sateliții și stelele eșuate.
Telescopul spațial James Webb a detectat, pentru prima dată, o atmosferă în jurul unei planete aflate pe orbita unei pitice albe, oferind indicii esențiale despre ce s-ar putea întâmpla cu planetele Sistemului Solar după moartea Soarelui.
La doar 25 de ani-lumină distanță, în direcția constelației Camelopardalis, orbitează o planetă stâncoasă numită GJ 3378 b. Un nou studiu a recalculat masa acestei planete și a arătat că e mult mai ușoară decât se credea, ceea ce îi îmbunătățește semnificativ șansele de a fi locuibilă.
Au dimensiuni apropiate, sunt printre cele mai frecvente tipuri de planete din galaxie și niciuna dintre ele nu există în Sistemul Solar. Totuși, un nou studiu publicat în revista Science arată că „super-Pământurile” și „mini-Neptunii” au trecut prin istorii orbitale complet diferite.
