PNAS – Știință pentru viață

De ce găsim azi pe plajă scoici de melci și midii, nu de brahiopode? Un studiu Stanford a găsit, în sfârșit, răspunsul

4 august 2026

–

Știință pentru viață

–

Un studiu de la Stanford explică de ce fundul oceanelor a fost cândva dominat de brahiopode, iar azi e populat aproape exclusiv de moluște, prin măsurarea directă a felului în care aceste animale reacționează la căldură și la lipsa de oxigen.

Un experiment neplanificat cu un pacemaker a dus la descoperirea unui tratament electric care întinerește ascidiile marine

4 august 2026

–

Știință pentru viață

–

Newscience

Cercetători de la Stanford și UC San Diego au descoperit că trei runde scurte de curent electric pulsatil pot întineri o mică ascidie marină, crescându-i dramatic șansele de supraviețuire pe termen lung, un rezultat pornit dintr-un experiment care nu-și propunea deloc asta.

De ce celulele beta au nevoie de o pereche de proteine ca să producă insulină corect

29 iulie 2026

–

Știință pentru viață

–

Newscience

Un studiu american arată că celulele producătoare de insulină depind de o pereche de proteine „asistente” pentru a plia corect molecula-precursor a insulinei, iar atunci când una dintre ele lipsește, proteine deteriorate se acumulează și producția de insulină scade.

Cercetătorii au găsit „comutatorul” din creierul albinei care decide ce muncă face fiecare individ

27 iulie 2026

–

Știință pentru viață

–

Newscience

Un studiu german arată că diviziunea muncii dintr-un stup, unde unele albine îngrijesc puii, altele apără stupul, iar altele culeg nectar, nu e stabilită de o „planificare centrală”, ci de circuite neuronale specifice care se pot activa sau dezactiva.

Nu doar că decidem înainte să știm, dar o și facem acolo unde nu ne-am fi așteptat

14 iulie 2026

–

Știință pentru viață

–

Newscience

Un studiu american arată că semnalele de decizie apar mult mai devreme în creier decât se credea, chiar în zonele considerate „doar” senzoriale, printr-un du-te-vino permanent de informație și nu pe un traseu într-o singură direcție.

Cum capătă ochiul vederea clară încă din viața fetală: celulele-con „albastre” din centrul retinei nu migrează, ci se transformă

13 iulie 2026

–

Știință pentru viață

–

Newscience

În centrul retinei, celulele-con albastre nu migrează, cum se credea de 30 de ani, ci se transformă în conuri roșii și verzi, sub influența vitaminei A și a hormonilor tiroidieni. Așa capătă ochiul vederea clară, încă din viața fetală, arată un studiu de la Johns Hopkins.

Un comutator activat cu lumină „trezește” celulele canceroase adormite

6 iulie 2026

–

Știință pentru viață

–

Newscience

Unele celule canceroase supraviețuiesc tratamentului intrând într-o stare de repaus, în care aproape că nu se mai divid și devin practic invizibile pentru medicamentele concepute să atace celulele active. Cercetători de la ETH Zurich au dezvoltat acum o metodă care poate „trezi” aceste celule adormite exact acolo unde e nevoie, folosind lumina ca întrerupător.

Lupi, nu câini: descoperirea de pe o insulă baltică rescrie povestea domesticirii

6 iulie 2026

–

Știință pentru viață

–

Newscience

Interesul pentru această poveste a revenit acum câteva zile, când ScienceDaily a reluat-o, dar cercetarea propriu-zisă e mai veche și la fel de solidă: arheologi de la Institutul Francis Crick, Universitatea din Stockholm, Universitatea din Aberdeen și Universitatea din East Anglia au descoperit rămășițele a doi lupi în peștera Stora Förvar, de pe insula suedeză…

Ce credem că știm despre propria minte poate fi o iluzie. Un studiu UBB arată cum ne „inventăm” conștient explicațiile

13 martie 2026

–

Știință pentru viață

–

Newscience

Cercetători ai Universității Babeș-Bolyai din Cluj-Napoca au publicat în PNAS un studiu care arată că oamenii pot avea impresia că înțeleg conștient regulile pe care le-au învățat, deși procesul real de învățare a avut loc în afara conștiinței. Descoperirea aduce o nuanță importantă într-o întrebare veche și fascinantă: cât de bine ne cunoaștem, de fapt,…

Știință pentru viață

De ce găsim azi pe plajă scoici de melci și midii, nu de brahiopode? Un studiu Stanford a găsit, în sfârșit, răspunsul

Un experiment neplanificat cu un pacemaker a dus la descoperirea unui tratament electric care întinerește ascidiile marine

De ce celulele beta au nevoie de o pereche de proteine ca să producă insulină corect

Nu doar că decidem înainte să știm, dar o și facem acolo unde nu ne-am fi așteptat

Cum capătă ochiul vederea clară încă din viața fetală: celulele-con „albastre” din centrul retinei nu migrează, ci se transformă

Un comutator activat cu lumină „trezește” celulele canceroase adormite

Lupi, nu câini: descoperirea de pe o insulă baltică rescrie povestea domesticirii

Ce credem că știm despre propria minte poate fi o iluzie. Un studiu UBB arată cum ne „inventăm” conștient explicațiile

O turbină cu hidrogen fără compresor a funcționat 303 secunde în Germania, depășind un record vechi al NASA

Bizonii americani au fost cândva o singură turmă uriașă, arată cel mai amplu studiu genetic realizat vreodată asupra speciei

Ce arată 400.000 de postări de pe rețelele sociale despre experiența noastră cu natura

Etichetă: PNAS

Recent Posts

Categories

Archives

Tags