Un studiu german arată că diviziunea muncii dintr-un stup, unde unele albine îngrijesc puii, altele apără stupul, iar altele culeg nectar, nu e stabilită de o „planificare centrală”, ci de circuite neuronale specifice care se pot activa sau dezactiva.

Într-un stup de albine, sarcinile se schimbă odată cu vârsta: albinele tinere au grijă de regină și de larve, iar cele mai în vârstă devin gardieni sau culegătoare, ieșind să caute hrană. Această tranziție, repetată identic în milioane de stupi, a rămas mult timp un mister la nivel de mecanism, deși se știa că cele aproximativ un milion de neuroni din creierul unei albine sunt cumva implicați. O echipă condusă de profesorul Martin Beye, de la Institutul de Genetică Evolutivă al Universității Heinrich Heine din Düsseldorf, împreună cu cercetători de la universitățile din Köln și Frankfurt am Main, a identificat acum un circuit neuronal concret responsabil de această schimbare de „meserie”.

O genă cunoscută, într-un rol neașteptat

Cercetătorii lucrau deja cu gena doublesex, cunoscută pentru rolul ei în determinarea sexuală la insecte, când au observat o schimbare de comportament neobișnuită. Când au dezactivat gena la albine lucrătoare mai în vârstă, acestea au început brusc să îngrijească din nou regina, o sarcină realizată în mod normal doar de albinele tinere. Pentru că gena doublesex este activă doar în anumite circuite neuronale specifice, echipa a avut astfel o modalitate precisă de a testa direct rolul acestor circuite în comportamentul de grup.

Circuitele care „decid” ce sarcină îndeplinești

Cristian Jana Seiler, autoarea principală a studiului, publicat în PNAS, explică faptul că albinele lucrătoare mai în vârstă, la care circuitul a fost inhibat, au revenit la îngrijirea reginei, o activitate specifică albinelor tinere, în timp ce, atunci când circuitele nu erau inhibate, albinele își urmau comportamentul obișnuit, dependent de vârstă. Practic, dezactivarea unui circuit neuronal specific a „repornit” un comportament din trecutul biologic al insectei, ca și cum s-ar fi apăsat un comutator. Rezultatele arată că organizarea sarcinilor într-un stup are la bază un mecanism neuronal concret, în care inhibarea unor zone ale creierului activează alte circuite, ducând la îndeplinirea altor sarcini.

Este o descoperire care oferă pentru prima dată o explicație la nivel de circuit neuronal pentru un fenomen fascinant, felul în care o colonie de mii de indivizi își organizează munca fără nicio conducere centrală, doar prin comutatoare individuale, ascunse în creierul fiecărei albine.

Sursă: Jana Seiler et al. — „Bee brains reveal how colonies divide work without central planning”, PNAS, 2026 — Universitatea Heinrich Heine Düsseldorf, în colaborare cu universitățile din Köln și Frankfurt am Main