studiu – Știință pentru viață

Două echipe, din Austria și din China, au făcut să funcționeze primele ceasuri bazate pe nucleul atomului de toriu

9 octombrie 2026

–

Știință pentru viață

–

Două echipe, de la TU Wien și de la Universitatea Tsinghua, au folosit un laser reglat pe nucleul toriului-229 ca să construiască, independent, primele ceasuri nucleare funcționale. Încă nu sunt la fel de precise ca ceasurile atomice, dar pot testa ipoteze despre materia întunecată.

Olari migranți au adus în Florida o rețetă secretă și au amestecat în lut cioburi din oalele de acasă, arată un studiu

9 octombrie 2026

–

Știință pentru viață

–

Societate & Cultură Științifică

Fragmente de ceramică decorată din golful Tampa, în Florida, au fost făcute din lut local, dar cu o rețetă adusă din nord: olarii migranți au amestecat în lut cioburi din oalele de acasă. Studiul arată și cum și-au păstrat tehnica secretă timp de secole.

După o glaciațiune globală, oxigenul din atmosferă s-a înmulțit și apoi s-a împuținat la loc, odată cu fosforul din oceane

9 octombrie 2026

–

Știință pentru viață

–

Geologie & Paleontologie

Roci din Africa de Sud, vechi de peste 2,3 miliarde de ani, arată cum reciclarea fosforului în oceane a împins în sus oxigenul din atmosferă după o glaciațiune extinsă. Apoi chimia oceanului s-a schimbat, ciclul s-a oprit, iar oxigenul a scăzut din nou.

Webb a găsit, în jurul unor stele tinere, praf rămas din ciocniri între corpuri cât Marte și cât Luna

8 octombrie 2026

–

Știință pentru viață

–

Spațiu & Astronomie

Astronomii au analizat, cu Webb și cu date mai vechi de la Spitzer, 21 de discuri rare de praf din jurul unor stele tinere. Compoziția prafului arată că o treime provin din ciocniri între corpuri cât Marte, iar restul din ciocniri mai mici, între corpuri cât Luna.

Cercetătorii au măsurat pentru prima dată cât de puternic își ține legăturile un element supergreu

8 octombrie 2026

–

Știință pentru viață

–

Fizică & Chimie

Cercetători de la GSI Darmstadt au măsurat pentru prima dată cât de puternic își ține un element supergreu, seaborgiul, moleculele de monoxid de carbon. Legătura e ușor mai slabă decât la tungsten, omologul său mai ușor. Elementele cu numărul atomic de la 104 în sus, numite supergrele, nu există în natură. Se produc la acceleratoare…

Sedimentele unui lac din Australia arată cum oprirea arderilor aborigene a făcut pădurile mai inflamabile

8 octombrie 2026

–

Știință pentru viață

–

Ecologie & Mediu

Un lac din sud-estul Australiei a păstrat 1.000 de ani de polen și cărbune. Analiza sedimentului arată că, după ce britanicii au oprit arderile practicate de poporul Gunaikurnai, pădurea rară a devenit deasă și mai inflamabilă, înainte de încălzirea globală.

Microfosile din Mongolia mută posibila origine a animalelor cu 200 de milioane de ani mai devreme

8 octombrie 2026

–

Știință pentru viață

–

Biologie & Evoluție

Un studiu condus de Universitatea Oxford arată că un argument folosit pentru a data originea animalelor nu mai ține. Recalculată fără el, originea lor cade între 800 și 700 de milioane de ani în urmă, cu circa 200 de milioane de ani mai devreme.

O bacterie din intestin produce un acid gras care blochează aceeași enzimă ca statinele, arată un studiu pe șoareci

8 octombrie 2026

–

Știință pentru viață

–

Medicină & Sănătate

Bacteria intestinală Bacteroides uniformis produce un acid gras care blochează în ficat aceeași enzimă ca statinele. La șoareci modificați genetic să facă ateroscleroză, acidul a redus placa din artere cu aproximativ 50%.

Un sistem cu inteligență artificială promite să deosebească Alzheimerul de o demență ușor de confundat cu el, dintr-o singură scanare RMN

1 august 2026

–

Știință pentru viață

–

Medicină & Sănătate

Boala Alzheimer și demența cu corpi Lewy sunt atât de asemănătoare încât sunt des confundate, deși cer tratamente diferite. Un sistem cu inteligență artificială antrenat pe scanări RMN obișnuite a reușit să le deosebească cu o acuratețe neașteptat de mare.

Larvele care sfidează fizica: cum supraviețuiesc insectele la peste 200 de metri adâncime în Lacul Malawi

30 iulie 2026

–

Știință pentru viață

–

Biologie & Evoluție

Un studiu arată că larvele unei muște de lac din Africa coboară zilnic peste 200 de metri în apele fără oxigen ale Lacului Malawi, folosind niște saci de aer întăriți cu o proteină elastică, o descoperire care contrazice explicația general acceptată pentru absența insectelor din oceanul deschis.

Știință pentru viață

Două echipe, din Austria și din China, au făcut să funcționeze primele ceasuri bazate pe nucleul atomului de toriu

Olari migranți au adus în Florida o rețetă secretă și au amestecat în lut cioburi din oalele de acasă, arată un studiu

După o glaciațiune globală, oxigenul din atmosferă s-a înmulțit și apoi s-a împuținat la loc, odată cu fosforul din oceane

Webb a găsit, în jurul unor stele tinere, praf rămas din ciocniri între corpuri cât Marte și cât Luna

Cercetătorii au măsurat pentru prima dată cât de puternic își ține legăturile un element supergreu

Sedimentele unui lac din Australia arată cum oprirea arderilor aborigene a făcut pădurile mai inflamabile

Microfosile din Mongolia mută posibila origine a animalelor cu 200 de milioane de ani mai devreme

O bacterie din intestin produce un acid gras care blochează aceeași enzimă ca statinele, arată un studiu pe șoareci

Un sistem cu inteligență artificială promite să deosebească Alzheimerul de o demență ușor de confundat cu el, dintr-o singură scanare RMN

Larvele care sfidează fizica: cum supraviețuiesc insectele la peste 200 de metri adâncime în Lacul Malawi

Un calcul al fizicienilor de la Princeton arată că fuziunea nucleară ar cere mai puțină energie dacă plasma e încălzită întâi, iar combustibilul se adaugă după

Kilauea a produs 54 de fântâni de lavă în mai puțin de doi ani. Gazele din magmă ar putea acționa ca un piston

Două popoare de pe continente diferite au în intestin aproape aceiași microbi, mulți dintre ei absenți la locuitorii orașelor

Etichetă: studiu

Recent Posts

Categories

Archives

Tags