Meteoritul Teghaza 001, găsit în Mali în 2022, s-a format acum cel puțin 4,1 miliarde de ani și este o bucată din scoarța primitivă a lui Marte. Compoziția lui arată că roca a fost străbătută de apă încă din acea epocă.

În 2022, într-un deșert din Mali, a fost găsită o piatră roz de aproape 800 de grame, împărțită în opt bucăți. Un studiu publicat acum în revista Science arată că este un meteorit marțian dintre cei mai vechi cunoscuți, numit Teghaza 001, după câmpia sărată din apropierea locului unde a fost descoperit.

O rocă care nu se potrivea cu niciun tipar

Analiza izotopilor de oxigen, făcută la Universitatea New Mexico, a arătat că piatra vine de pe Marte și a încadrat-o inițial printre șergotite, cea mai răspândită clasă de meteoriți marțieni. Carl Agee, de la aceeași universitate, a observat însă texturi și minerale care nu se potriveau cu această clasă.

Roca este un gabrou, adică o rocă magmatică cu cristale mari, formată din magmă care s-a răcit lent în adâncime. Conține mai ales feldspat și piroxen, plus cristale minuscule de zircon.

Cum a fost datat meteoritul

Zirconul conține uraniu, care se transformă în timp în plumb, iar raportul dintre cele două permite datarea. Yang Liu, de la Laboratorul de Propulsie cu Reacție al NASA (JPL), a obținut astfel o vârstă de peste 4,1 miliarde de ani. Francois Tissot, de la Caltech, a folosit o metodă care măsoară rubidiul și stronțiul direct pe boabe individuale, dintr-o bucată mai mică decât o unghie, fără să distrugă proba.

Vârsta este una minimă. Alterarea roci cu apă a avut loc acum circa 4,1 miliarde de ani, deci roca s-a format probabil și mai devreme. Planeta s-a format acum aproximativ 4,5 miliarde de ani, iar doar trei dintre cei circa 435 de meteoriți marțieni cunoscuți provin din istoria ei timpurie. Ceilalți doi sunt ALH84001, găsit în Antarctica în 1984 și alcătuit aproape numai dintr-un mineral, și Black Beauty, o rocă formată din fragmente mici. Agee spune că Teghaza 001 este cea mai veche rocă magmatică marțiană găsită, la mare distanță față de celelalte.

Urme de apă și locul de unde ar putea proveni

Izotopii de hidrogen din fosfat și izotopii de oxigen din minerale arată, potrivit lui Liu, că suprafața lui Marte avea apă acum peste 4,1 miliarde de ani. Apa se infiltra în scoarța mai adâncă și se amesteca cu roca topită venită din manta, ca pe Pământ.

Echipa a comparat mineralele și chimia roci cu observațiile sondei NASA Mars Reconnaissance Orbiter și a găsit 13 zone care se potrivesc, toate în înălțimile craterizate din sudul planetei, unde nu a ajuns încă niciun rover. Liu spune că sursa ar putea fi în apropierea bazinului Hellas, unul dintre cele mai mari cratere de impact de pe Marte.

Rezultatele nu spun dacă a existat viață pe Marte. Lee Saper, de la NASA Ames, afirmă că ele susțin ideea că planeta timpurie avea ingredientele și condițiile necesare, dar nu răspund direct la această întrebare.

Teghaza 001 este o bucată din scoarța primitivă a lui Marte, veche de cel puțin 4,1 miliarde de ani, care păstrează urme de apă din acea epocă. Provine probabil din înălțimile sudice ale planetei, dar locul exact nu se știe, iar descoperirea nu spune nimic despre existența vieții.

---

Sursă

Yang Liu, Lee Saper, Carl B. Agee, Francois Tissot, Karen Ziegler și colab. — NASA Jet Propulsion Laboratory, NASA Ames Research Center, Universitatea New Mexico, Caltech, UCLA, Universitatea din Maine — Science, 29 octombrie 2026: 10.1126/science.adz5646