Alergiile ar putea începe cu un deficit de energie în celulele barierei, nu în sistemul imunitar, susține o ipoteză nouă

–

–

O ipoteză publicată în revista Allergy propune că alergiile pornesc de la mitocondriile celulelor care căptușesc pielea, intestinul, nasul, plămânii și esofagul, nu de la sistemul imunitar. Autorii spun că e o ipoteză de testat, nu un mecanism dovedit.

De 60 de ani se predă că alergia începe în sistemul imunitar, iar bariera se rupe ca urmare, spune prof. Peter Smith, imunolog clinician la Universitatea Griffith din Australia. Echipa lui sugerează că ordinea ar putea fi inversă. Potrivit comunicatului Griffith, alergiile afectează acum până la unul din trei copii.

Celulele de barieră rămân fără energie

Pielea, intestinul, nasul, plămânii și esofagul sunt căptușite de celule epiteliale, care formează bariera dintre organism și mediu. Ipoteza spune că mitocondriile acestor celule, adică structurile care produc energie, nu fac față cerințelor de energie și de stres ale mediului modern. Celula ridică alarma prea ușor, iar evenimentele imune pe care le recunoaștem ca alergie vin după aceea.

Autorii numesc printre factori dietele procesate, poluarea, microplasticele, detergenții, lipsa fibrelor alimentare și antibioticele date devreme. Ei susțin că toți acționează asupra aceleiași ținte: capacitatea energetică a celulei de barieră. Ideea că bariera se strică înaintea inflamației nu e nouă și poartă numele de ipoteza barierei epiteliale, propusă de Cezmi Akdis. Noutatea de aici este explicația prin energia celulei.

Ce arată datele

Echipa a analizat ce spune este cea mai mare colecție multi-omică de date despre alergii pe care o cunoaște: 116 cohorte caz-control, cu 3.776 de pacienți. Dovada e cea mai puternică în esofagita eozinofilă, o boală alergică a esofagului. Programul celular de eliminare a mitocondriilor deteriorate era redus în toate cele 13 cohorte independente de pacienți. În eczemă au apărut modificări ale barierei cutanate și ale apărării antioxidante chiar și în pielea neinflamată.

Semnalul nu apare în toate bolile alergice. Lipsește în astmul stabilit și în polipii nazali și e doar parțial prezent în rinita alergică. Analiza nu stabilește o relație de cauzalitate, ci arată o asociere.

Ce ar urma

Nic West, imunolog molecular la Griffith și coautor, spune că ipoteza ar explica de ce alergiile recidivează: inflamația deteriorează și mai mult bariera, iar medicamentele actuale acționează în aval, nu asupra cauzei. Smith precizează că nu e un leac, ci un punct de pornire logic. Pasul următor, spune el, este măsurarea directă a acestor celule la sugari, înainte să apară alergia.

Lucrarea a fost publicată pe 29 octombrie 2026, iar Universitatea Griffith a prezentat-o public pe 20 noiembrie.

Ipoteza mută întrebarea de la sistemul imunitar la energia celulelor din barieră, dar deocamdată rămâne o ipoteză. Dovada decisivă ar veni din măsurători la sugari, făcute înainte ca alergia să apară.


Sursă: Peter K. Smith (Griffith University și Bond University), Nic West (Griffith University), Gil Yosipovitch (University of Miami) și colaboratori, „The Origins of Allergy: An Outside-In, Bioenergetic Hypothesis”, Allergy, 29 octombrie 2026, DOI: 10.1111/all.70532. Comunicatul Universității Griffith, prin News-Medical, 20 noiembrie 2026.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *