Telescopul spațial James Webb a observat cea mai îndepărtată galaxie detectată vreodată, care s-a format în cele mai timpurii perioade le Universului, la numai 320 de milioane de ani după Big Bang, conform unor studii publicate marți, transmite AFP.
Cu cât galaxiile sunt mai îndepărtate și, prin urmare, mai tinere, cu atât sunt mai greu de detectat, semnalul lor luminos fiind slab. Primele date ale telescopului James Webb (JWST), în funcțiune din iulie 2022, au identificat numeroase galaxii „candidate”, în spectru infraroșu, o lungime de undă invizibilă pentru ochiul uman și a cărei observare permite cercetătorilor să se întoarcă mult în trecut.
Capacitatea mare în spectru infraroșu a instrumentului său NIRCam, combinată cu măsurători spectroscopice care analizează lumina provenită de la un obiect pentru a determina elementele chimice ale acestuia, au confirmat „fără ambiguitate” existența a patru galaxii. Toate situate spre extremitatea roșie a spectrului, deci foarte îndepărtate.
Vârsta lor: între 300 și 500 de milioane de ani după Big Bang (care a avut loc în urmă cu 13,8 miliarde de ani), detaliază două studii publicate în Nature Astronomy. Universul avea atunci doar 2% din vârsta sa actuală, aflându-se în așa-numita perioadă de reionizare: după o perioadă supranumită „epoca întunecată”, s-a „reaprins” și a început să producă un număr enorm de stele.
Cea mai îndepărtată dintre galaxiile descoperite de JWST, numită JADES-GS-z13-0, s-ar fi format la „320 de milioane de ani după Big Bang”, iar lumina sa este cea mai îndepărtată observată vreodată de astronomi, a explicat pentru AFP Stéphane Charlot de la Institutul de Astrofizică din Paris, unul dintre autorii studiului.
Un „tur de forță tehnologic”
Telescopul spațial a confirmat, de asemenea, existența galaxiei GM-z11, pe care a dat-o la 450 de milioane de ani după Big Bang și a cărei prezență a detectat-o telescopul Hubble.
Cele patru galaxii observate au o masă foarte mică – o sută de milioane de mase solare, comparativ, de exemplu, cu 1.500 de miliarde în cazul Căii Lactee. Însă, aceste galaxii sunt „foarte active în formarea stelelor, proporțional cu masa lor”, a detaliat astrofizicianul.
Formarea stelelor ar avea loc acolo „aproape în același ritm cu Calea Lactee”, o rapiditate „surprinzătoare atât de timpuriu în Univers”, a comentat cercetătorul de la Centrul Național de Cercetări Ştiințifice (CNRS) din Franța. O altă constatare este aceea că aceste galaxii sunt „foarte sărace în metale”, o descoperire în concordanță cu modelul standard al cosmologiei: cu cât ne apropiem de origini, cu atât stelele au avut mai puțin timp să formeze aceste molecule complexe.
Observațiile realizate de JWST reprezintă „un tur de forță tehnologic”, a declarat Pieter van Dokkum, astronom la Universitatea Americană Yale, citat într-un comentariu atașat studiului. Telescopul împinge „aproape în fiecare lună frontierele explorării”, mergând mereu mai departe în Univers, a subliniat el.
În februarie anul trecut, instrumentul dezvoltat de agenția spațială NASA a observat o populație de șase galaxii formate între 500 și 700 de milioane de ani după Big Bang, ce par mult mai masive decât se preconiza. Dacă existența acestor galaxii ar fi confirmată prin spectroscopie, acest lucru ar putea pune sub semnul întrebării o parte a teoriei referitoare la formarea Universului.
Foto: NASA/ STScI
Lasă un răspuns