Microbiologul și biotehnologul dr. Snejana Rusinova de la Laboratorul de Biotehnologii Aplicate al Institutului de Microbiologie Stephan Angeloff din cadrul Academiei Bulgare de Ştiințe lucrează la un proiect care studiază mostre colectate din Antarctica. Ea a participat la cea de-a 31-a expediție bulgară pe insula Livingston cu nava de cercetare navală Sv. Sv. Kiril i Metodii (RSV 421), și de la întoarcerea ei, în martie, și-a continuat cercetarea privind drojdiile antarctice.
„Scopul proiectului este de a căuta substanțe biologic active din drojdiile antarctice și de a investiga potențialul acestora pentru tratamentul cancerului. Am fost norocoși să putem obține suficiente mostre. Acum avem o publicație care rezumă datele dintr-unul dintre studii. Am reușit să descoperim un reprezentant interesant al acestor drojdii antarctice care sintetizează un complex de molecule în extractul său și este citotoxic pentru cancerul vezicii urinare”, a explicat cercetătoarea.
Drojdiile sunt microorganisme eucariote mai mari decât bacteriile. Ele fac parte din regnul ciupercilor, dar pentru că sunt unicelulare, sunt clasificate ca microorganisme, a precizat Rusinova. Este un fapt important că drojdiile din Antarctica nu sunt agenți patogeni, adică pot fi manipulate cu ușurință atât în laboratoare, cât și în medii industriale. În plus, pot menține o cultură sterilă pe tot parcursul procesului de fermentație, potrivit cercetătoarei.
Ce ne spun drojdiile
Drojdiile antarctice au un metabolism care le-a adaptat la condițiile de acolo. Oamenii de știință încearcă să descopere cum reușește drojdia să-și protejeze moleculele de temperaturi extrem de scăzute. Poate sintetizează substanțe necunoscute până acum, comentează microbiologul.
„Microorganismele antarctice, pe care le studiez de 15 ani, sunt foarte interesante din punct de vedere biotehnologic. Am lucrat la diferitele lor posibilități de a sintetiza compuși metabolici care sunt benefici pentru oameni. A fost important pentru mine să merg personal și să iau mostrele pentru a le obține cât mai sterile posibil”, a explicat Rusinova.
Potrivit acesteia, nu toate probele au fost studiate până acum. Prelevarea de probe s-a făcut din sol, din apa lacurilor glaciare și chiar din penele pinguinilor de pe insula Livingston.
Antarctica și secretele ei
„Mai sunt multe de căutat. Probabil că există mult mai multe tipuri de drojdii și s-ar putea să descoperim altele noi care dețin remedii pentru diferite boli. Microbiologia este o știință foarte lentă. În acest proces, avem zile lungi în care așteptăm să vedem dacă există drojdii în probe. Este nevoie de minimum 20 de zile pentru a stabili acest lucru”, a adăugat microbiologul.
Potrivit acesteia, Antarctica ascunde secrete care vor continua să-i entuziasmeze pe oamenii de știință. Ea a mai spus că vizita ei pe insula Livingston a lăsat o impresie de durată asupra ei și a inspirat-o să-și continue munca științifică.
Lasă un răspuns