Cel mai puternic RMN din lume, instalat în apropiere de Paris, a furnizat primele sale imagini ce prezintă creierul uman și este de acum pregătit să ofere o mai bună înțelegere asupra modului în care acesta funcționează, precum și asupra unor boli neurodegenerative și psihiatrice, informează AFP.
În 2021, cercetătorii de la Comisariatul pentru energie atomică și energii regenerabile (CEA) din Franța, situat în orașul Saclay din departamentul Essonne, au ales să testeze dispozitivul folosind un dovleac, înainte ca autoritățile sanitare să dea recent undă verde pentru examinarea subiecților umani.
Pe parcursul ultimelor luni, aproximativ 20 de voluntari au putut să pătrundă în cuva aparatului, care a furnizat apoi primele imagini ale creierelor lor.
„Am obținut un nivel de precizie care nu fusese niciodată atins până acum la CEA”, a declarat fizicianul Alexandre Vignaud, director de cercetare în cadrul CEA.
Câmpul magnetic al magnetului neobișnuit al dispozitivului atinge 11,7 T (tesla), permițând obținerea unor imagini de zece ori mai precise decât cele produse în prezent în spitale, unde puterea scanerelor RMN nu depășește 3 tesla.
Pe ecranul lui Alexandre Vignaud, imaginile unor secțiuni ale creierului uman sunt comparate cu ceea ce s-ar fi obținut cu un RMN de 3 tesla sau 7 tesla: „cu acest aparat, putem vedea micile vase care alimentează cortexul cerebral sau detalii ale cerebelului care erau aproape invizibile până acum”, a declarat el.
„Precizia acestor dispozitive este greu de crezut”, s-a entuziasmat ministrul francez al Cercetării, Sylvie Retailleau, într-o declarație pentru AFP. „Această premieră mondială ne va permite să detectăm și să tratăm mai bine patologiile cerebrale”, a adăugat ea.
„Isolda”, vârful de lance a imagisticii umane
Dispozitivul, un magnet de 132 de tone adăpostit într-un cilindru de 5 metri lungime și cu aceeași înălțime, compus dintr-o bobină prin care circulă un curent de 1.500 de amperi, prezintă o deschizătură de 90 de centimetri prin care poate fi introdus un corp uman.
Această performanță tehnică, rezultatul unui parteneriat franco-german, a necesitat peste 20 de ani de cercetare.
Denumit „Isolda”, aparatul RMN (imagistică prin rezonanță magnetică) este atracția principală de la Neurospin, centrul de cercetare în domeniul imagisticii cerebrale al CEA, condus de cercetătorul în neuroștiințe Stanislas Dehaene.
Două proiecte concurente, din Statele Unite și Coreea de Sud, au ambiții similare, dar nu au ajuns încă în etapa crucială a imagisticii umane.
Unul dintre obiectivele acestui RMN neobișnuit este acela de a perfecționa înțelegerea anatomiei creierului și a zonelor care sunt activate atunci când sunt îndeplinite anumite sarcini.
Cercetătorii știu deja că diferitele tipuri de imagini pe care oamenii sunt capabili să le recunoască (un chip, un loc, un cuvânt…) activează regiuni distincte ale cortexului cerebral.
Cu ajutorul RMN-ului de 11,7 T, „vom putea înțelege mai bine relația dintre structura și funcțiile cognitive ale creierului, atunci când citim o carte sau facem un calcul mintal, de exemplu”, a declarat Nicolas Boulant, director de cercetare la CEA și coordonator științific al proiectului.
Diagnosticare precoce a bolilor neurodegenerative și a tulburărilor psihiatrice
Aparatul va putea fi folosit, de asemenea, la elucidarea mecanismelor care acționează în bolile neurodegenerative (cum ar fi Parkinson sau Alzheimer) sau în tulburările psihiatrice (depresie, bipolaritate, schizofrenie, etc.)
„Știm, de exemplu, că o zonă – în special hipocampul – este implicată în maladia Alzheimer, așa că sperăm să reușim să înțelegem organizarea și funcționarea celulelor din această parte a cortexului cerebral”, a explicat Anne-Isabelle Etienvre, directoarea departamentului de cercetare fundamentală din cadrul CEA.
Cercetătorii speră, de asemenea, să poată cartografia distribuția unor medicamente, cum ar fi litiul, utilizat în tratamentul tulburărilor bipolare.
Câmpul magnetic foarte puternic al aparatului va permite identificarea structurilor cerebrale vizate de litiu la pacienți și va face distincția între cei care răspund mai bine și cei care răspund mai puțin bine la tratament.
„Dacă înțelegem mai bine aceste boli cu impact puternic, ar trebui să le putem diagnostica mai devreme și să le tratăm mai bine”, a spus Anne-Isabelle Etienvre.
„Isolda” va rămâne dedicată cercetării fundamentale timp de mai mulți ani. „Aparatul nu este destinat să devină un instrument de diagnostic clinic, dar sperăm că noile cunoștințe ce vor fi astfel dobândite vor putea fi aplicate mai târziu în spitale”, a subliniat Nicolas Boulant.
Noi voluntari sănătoși ar trebui să fie recrutați până la sfârșitul verii din acest an. Creierele pacienților bolnavi însă, nu vor fi studiate decât peste câțiva ani.
Lasă un răspuns