Rechinii de mari dimensiuni care se vânează între ei ar putea fi mai numeroși decât se credea în trecut, potrivit unui studiu realizat de curând în Regatul Unit, informează DPA.
Cercetătorii au declarat că dețin prima dovadă documentată a unei femele de porbeagle, rechini mari care se găsesc în apele din jurul coastelor comitatului Cornwall și ale altor regiuni ale litoralului britanic, care a fost mâncată de un rechin ce era probabil mai mare decât ea.
Oamenii de știință au spus că această descoperire, prezentată într-un studiu publicat în revista Frontiers In Marine Science, sugerează faptul că prădătorii care se vânează între ei ar putea fi mult mai răspândiți decât se credea până în prezent.
Rechinii porbeagle sunt incluși în categoria animalelor „vulnerabile” de pe Lista Roșie întocmită de Uniunea Internațională pentru Conservarea Naturii (UICN).
Însă populația lor din Atlanticul de Nord este clasificată ca fiind „în pericol critic” din cauza pescuitului excesiv, iar acesta viețuitoare aproape că au dispărut complet din apele Mării Mediterane.
Autoarea noului studiu, Brooke Anderson, absolventă a Universității de Stat din Arizona, a declarat: „Ar putea exista un impact major asupra populației de rechin porbeagle, care suferă deja din cauza pescuitului excesiv de-a lungul istoriei”.
Acea femelă de porbeagle, cu o lungime de doi metri, era însărcinată atunci când a fost marcată pentru prima dată cu un dispozitiv de monitorizare în urmă cu patru ani de Brooke Anderson și de colegii ei în apele de lângă Cape Code, o peninsulă din statul american Massachusetts.
Un dispozitiv denumit PSAT, un acronim în limba engleză pentru „etichetă temporară pentru arhivare prin satelit”, i-a fost montat pe una dintre înotătoare.
Acea etichetă transmite localizarea rechinului atunci când înotătoarea acestuia se ridică deasupra apei.
Când rechinul se află sub apă, dispozitivul măsoară în mod continuu adâncimea și temperatura și stochează aceste date până când eticheta se desprinde de corpul animalului marcat.
Oamenii de știință sperau că acel exemplar de porbeagle îi va ajuta să identifice locul în care mamele de rechini își cresc nou-născuții.
Însă, la doar 22 de săptămâni după ce femela a fost marcată, dispozitivul ei PSAT a început să transmită date din apropiere de Insulele Bermude.
Acest lucru înseamnă că eticheta PSAT s-a desprins de trupul femelei și că plutește în prezent la suprafața apei, au explicat oamenii de știință.
Analizând datele, cercetătorii au constatat că femela a înotat timp de cinci luni la o adâncime cuprinsă între 100 și 200 de metri pe timpul nopții și la o adâncime cuprinsă între 600 și 800 de metri în timpul zilei, unde temperaturile variau între 6,4 grade Celsius și 23,5 grade Celsius.
Apoi, datele PSAT s-au schimbat brusc, indicând o temperatură constantă de 22 de grade Celsius, la o adâncime cuprinsă între 150 și 600 de metri, au declarat cercetătorii.
Oamenii de știință cred că un rechin alb – cel mai mare prădător cunoscut din lume – ar fi putut ucide femela însărcinată din specia porbeagle.
Rechinii albi au 300 de dinți, de care se folosesc pentru a-și rupe prada în mai multe bucăți, pe care le înghit apoi întregi.
Lasă un răspuns