Vaccinurile mRNA anti-CoViD pot îmbunătăți eficiența unor tratamente împotriva cancerului, arată un studiu publicat în „Nature”

Un studiu recent publicat în revista Nature (22 octombrie 2025) aduce în atenție un efect neașteptat al vaccinurilor mRNA utilizate împotriva CoViD-19: acestea ar putea spori eficiența unor terapii oncologice moderne, numite inhibitori ai punctelor de control imun (immune checkpoint inhibitors – ICI). Descoperirea vine în urma unei colaborări între cercetători de la MD Anderson Cancer Center (SUA) și Universitatea din Florida.

Context: de ce este important acest lucru?

În ultimii ani, imunoterapia a devenit unul dintre cele mai promițătoare tipuri de tratament oncologic. În loc să atace direct celulele canceroase, aceste terapii „deblochează” sistemul imunitar, pentru ca organismul să își poată apăra singur sănătatea.

Totuși, acest tip de tratament nu funcționează la toți pacienții. În unele tipuri de cancer, în special în cele denumite tumori „reci” (care nu prezintă activitate imunitară în zona tumorală), sistemul imunitar nu recunoaște suficient tumora pentru a o ataca. Până acum, nu exista o metodă simplă prin care această sensibilizare să fie indusă.

Ce a descoperit studiul?

Cercetarea arată că vaccinurile mRNA anti-COVID (precum cele produse de Pfizer/BioNTech și Moderna) pot „reactiva” sistemul imunitar într-un mod care îl ajută să recunoască tumora și să răspundă mai eficient la tratamentul cu ICI.

În studiul clinic retrospectiv analizând mii de pacienți cu cancer pulmonar și melanom, cei care au primit un vaccin mRNA cu până la 100 de zile înainte sau după începerea imunoterapiei au avut:

• supraviețuire mediană crescută semnificativ
• răspuns mai bun la terapie
• șanse mai mari de a atinge remisia sau stabilizarea bolii

Acest efect a fost observat și la pacienții cu tumori reci, pentru care tratamentul are în mod normal eficiență redusă.

Cum funcționează acest fenomen?

Pe scurt:

1. Vaccinul mRNA declanșează o creștere a unui tip de semnal imun numit interferon de tip I.
2. Acest interferon activează celulele imune responsabile cu „recunoașterea” anormalităților din organism.
3. Celulele imune devin mai eficiente în identificarea și prezentarea antigenelor tumorale.
4. Tumora începe să exprime mai mult PD-L1 – o „poartă” pe care imunoterapia o poate targeta.
5. În combinație cu terapia ICI, organismul începe să atace activ tumora.

Este important de subliniat că vaccinul nu „tratează” cancerul, ci creează condițiile necesare organismului pentru a răspunde mai bine la tratamentul anticancer.

De ce este aceasta o veste importantă?

• Vaccinurile mRNA sunt deja larg disponibile și pot fi administrate rapid.
• Spre deosebire de vaccinurile personalizate anticancer, care necesită timp și costuri mari, acest mecanism se bazează pe un produs standardizat.
• Rezultatele deschid drumul către noi strategii terapeutice hibride, în care imunizarea generală devine parte din planul de tratament oncologic.

Ce urmează?

Cercetătorii subliniază că:

• sunt necesare studii clinice prospective dedicate
• pacienții nu trebuie să utilizeze vaccinurile în afara recomandărilor medicale existente
• aceste rezultate nu înlocuiesc terapiile standard

Totuși, dacă datele vor fi confirmate, ar putea apărea:

• protocoale de vaccinare sincronizate cu imunoterapia
• vaccinuri mRNA adaptate special pentru „resetarea” sistemului imun în cancer
• alternative accesibile la vaccinurile personalizate anticancer, foarte costisitoare

În concluzie, acest studiu arată că vaccinurile mRNA au un potențial dincolo de prevenția bolilor virale, acționând ca „reglatori” ai răspunsului imun. Descoperirea deschide o nouă direcție în medicina oncologică: folosirea stimulării imune sistemice ca instrument pentru creșterea eficienței terapiilor anticancer existente.