Cercetători de la Universitatea din Granada au dezvoltat o cornee artificială obținută din solzi de pește, un biomaterial transparent și biocompatibil care ar putea deveni o alternativă ieftină la transplanturile clasice, relatează Reuters.

O cornee artificială obținută din solzi de pește, un material pe cât de neașteptat, pe atât de accesibil, ar putea deveni în viitor o alternativă mai ieftină la transplanturile clasice pentru unele boli oculare severe. Potrivit Reuters, cercetători de la Universitatea din Granada au anunțat că au realizat implanturi corneene din solzi proveniți de la mai multe specii de pești întâlnite frecvent pe piață, iar rezultatele de până acum sunt încurajatoare.

Corneea este stratul transparent din partea anterioară a ochiului și joacă un rol esențial în focalizarea luminii. Problema este că, atunci când este grav afectată, ea se repară greu, pentru că nu are vase de sânge și are o capacitate limitată de regenerare. În cazurile severe, soluția rămâne adesea transplantul de la donator, însă accesul la astfel de intervenții depinde de disponibilitatea țesutului donat și de listele de așteptare.

Aici intervine ideea cercetătorilor spanioli. Echipa de la Universitatea din Granada și de la Instituto de Investigación Biosanitaria de Granada a dezvoltat implanturi pe bază de solzi de pește descrise ca fiind transparente, rezistente și foarte biocompatibile. Reuters notează că acestea ar putea oferi o variantă cu cost mai redus față de transplanturile dependente de donatori, iar universitatea subliniază că materialul de bază este ușor de obținut și ieftin.

Dincolo de efectul de surpriză al ideii, explicația științifică este mai puțin exotică decât pare. În studiul publicat în 2025 în revista Materials & Design, autorii au analizat biomateriale obținute din solzi de mai multe specii de pești – inclusiv crap european, somon, doradă și scorpie roșie – și au arătat că, după precondiționare, aceste structuri pot avea proprietăți optice și biomecanice adecvate pentru utilizare în repararea corneei. Mai mult, după implantare intracorneană la iepuri, varianta derivată din crap european a arătat biocompatibilitate ridicată, fără semne detectabile de respingere, inflamație sau vascularizație anormală.

Potrivit universității spaniole, rezultatele bune au fost observate atât în laborator, cât și în teste pe animale, iar implanturile au susținut atașarea, proliferarea și diferențierea celulelor epiteliale. Cu alte cuvinte, materialul nu doar că „stă” bine în rol de suport, ci pare să ofere și un mediu favorabil pentru refacerea țesutului.

Este important însă de spus unde se află această cercetare: nu vorbim încă despre o soluție disponibilă în spitale, ci despre un rezultat preclinic promițător. Anunțul de acum se bazează pe date obținute în laborator și pe modele animale, nu pe utilizare clinică de rutină la oameni.

Interesul pentru astfel de alternative este ușor de înțeles. Un studiu publicat în JAMA Ophthalmology a arătat că, la nivel mondial, există o penurie majoră de țesut cornean, cu aproximativ o singură cornee disponibilă pentru 70 de necesare, iar circa 53% din populația lumii nu are acces practic la transplant cornean. În paralel, o meta-analiză publicată în 2023 arăta că opacifierea corneei se numără printre cauzele importante de orbire și afectare vizuală severă, estimarea fiind de circa 5,5 milioane de persoane cu orbire bilaterală sau deficiență vizuală moderat-severă asociată acestei probleme, plus încă 6,2 milioane cu orbire unilaterală.

Asta face ca miza unei astfel de cercetări să fie mai mare decât simpla ingeniozitate de laborator. O cornee artificială ieftină, fabricată dintr-un material abundent și ușor de prelucrat, ar putea însemna în viitor tratamente mai accesibile pentru regiuni unde transplantul depinde de infrastructură medicală complexă, de bănci de țesuturi și de donații insuficiente. Organizația Mondială a Sănătății estimează că, global, cel puțin 2,2 miliarde de oameni au o formă de afectare a vederii la aproape sau la distanță, ceea ce arată dimensiunea uriașă a nevoii de inovație în oftalmologie.

Mai există și o dimensiune aparte a acestui proiect: reutilizarea unui produs secundar al industriei pescuitului. Cercetătorii din Granada spun că materialul provine dintr-o resursă naturală foarte accesibilă și sugerează că o astfel de tehnologie ar putea avea inclusiv o componentă economică locală, valorificând un tip de deșeu biologic.

Deocamdată, vestea trebuie citită cu entuziasm temperat. Nu este încă momentul să spunem că transplanturile de cornee vor fi înlocuite de solzii de pește. Dar este, fără îndoială, unul dintre acele exemple în care biotehnologia arată că soluțiile medicale ale viitorului pot veni din locuri neașteptate: dintr-un material banal, ieftin și ignorat până ieri, transformat prin cercetare într-o posibilă șansă pentru vedere.