De două ori pe an, milioane de oameni își potrivesc ceasurile după o regulă administrativă care mută artificial ora oficială. Deși gestul pare banal, cercetările științifice arată că schimbarea orei perturbă temporar ritmul biologic al organismului, cu efecte măsurabile asupra somnului, inimii și stării psihice.

În fiecare primăvară, în ultimul weekend din martie, Europa începe să se trezească cu o oră mai devreme, așa-numita „oră de vară”. În noaptea schimbării, ceasurile se dau înainte cu o oră, iar oamenii „pierd” teoretic 60 de minute de somn.

La prima vedere, schimbarea pare benignă. Totuși, studiile din ultimii ani arată că mutarea artificială a orei oficiale produce mici perturbări ale ritmurilor biologice, uneori detectabile la nivelul întregii populații.

Ritmul circadian și ceasul intern

Corpul uman funcționează după un ritm circadian, un sistem biologic sincronizat în principal de lumină. Acest „ceas intern”, reglat de o regiune a creierului numită nucleul suprachiasmatic, coordonează alternanța somn-veghe, secreția hormonilor, temperatura corporală și numeroase procese metabolice.

Schimbarea orei introduce o mică discrepanță între timpul social (ora de pe ceas) și timpul biologic. Chiar dacă diferența este de doar o oră, organismul poate avea nevoie de câteva zile pentru a se adapta.

Numeroase studii publicate în reviste precum Sleep Medicine sau Journal of Clinical Sleep Medicine arată că, mai ales la trecerea de primăvară la ora de vară, durata și calitatea somnului scad temporar. Persoanele cu cronotip de seară – „bufnițele” – par să fie cele mai afectate.

Efecte asupra inimii

Un alt domeniu intens studiat este cel cardiovascular. Analize epidemiologice realizate în mai multe țări au observat o creștere modestă a incidenței infarctului miocardic în zilele de după schimbarea orei, mai ales după trecerea la ora de vară.

O meta-analiză publicată în literatura cardiologică a concluzionat că riscul crește ușor în prima săptămână după schimbare. Explicația probabilă este combinarea mai multor factori: pierderea de somn, stresul fiziologic și dereglarea temporară a ritmului circadian.

Totuși, nu toate studiile confirmă această asociere. Cercetări mai recente, bazate pe baze de date medicale extinse, nu au găsit întotdeauna o creștere semnificativă a infarctelor. Consensul actual este că efectul există, dar este mic și tranzitoriu.

Creierul și starea psihică

Și neurologii au studiat impactul schimbării orei. Unele cercetări au observat o creștere temporară a spitalizărilor pentru accident vascular cerebral ischemic în primele zile după tranzițiile de oră.

În zona sănătății mintale, datele sunt mai nuanțate. Un studiu epidemiologic amplu realizat în Scandinavia a raportat o creștere a diagnosticelor de depresie în săptămânile de după trecerea la ora standard. Cercetătorii cred că schimbările bruște de lumină și ritm pot influența mecanismele biologice implicate în reglarea dispoziției.

Există și studii care sugerează o creștere a accidentelor rutiere în zilele imediat următoare schimbării orei, în special primăvara. Pierderea de somn și scăderea vigilenței sunt principalele explicații invocate.

Rezultatele sunt însă eterogene: unele cercetări confirmă fenomenul, altele nu găsesc diferențe statistice clare.

O dezbatere încă deschisă

Din cauza acestor efecte, unele organizații medicale au început să pună sub semnul întrebării utilitatea schimbării orei.

American Academy of Sleep Medicine, de exemplu, a susținut într-o declarație oficială că alternarea sezonieră între ora de vară și ora standard ar trebui abandonată, iar societățile ar trebui să adopte permanent ora standard, considerată mai compatibilă cu ritmurile biologice umane.

În Uniunea Europeană, discuțiile privind eliminarea schimbării orei au început încă din 2018, însă statele membre nu au ajuns până acum la un consens asupra sistemului care ar trebui adoptat.

Un efect mic, dar cât se poate de real

Concluzia majorității cercetărilor este că schimbarea orei nu produce o criză de sănătate publică, dar poate avea efecte mici, măsurabile, la nivel populațional, mai ales asupra somnului și ritmului circadian.

Pentru majoritatea oamenilor, adaptarea durează doar câteva zile. Totuși, specialiștii recomandă ca în perioada schimbării orei să acordăm mai multă atenție somnului: culcatul mai devreme în zilele precedente, evitarea luminii intense seara și expunerea la lumină naturală dimineața pot ajuta organismul să se reseteze mai rapid.

Un gest aparent banal – rotirea unui ac de ceas – rămâne astfel un mic experiment anual asupra modului în care societatea modernă încearcă să negocieze cu biologia umană.