Creierul nu îmbătrânește singur. Un nou studiu sugerează că anumite celule imune din sânge ar putea contribui direct la degradarea memoriei și a funcțiilor cognitive odată cu înaintarea în vârstă.

Cercetarea, analizată de revista Nature, indică faptul că unele celule T — componente importante ale sistemului imunitar — pot deveni, odată cu vârsta, surse de inflamație și dezechilibru pentru creier.

Mai mult, oamenii de știință spun că blocarea acestui mecanism a îmbunătățit memoria la șoarecii de laborator.

Când sistemul imunitar începe să „obosească”

Pe măsură ce îmbătrânim, sistemul imunitar se schimbă. Unele celule devin mai puțin eficiente, altele intră într-o stare descrisă de cercetători drept „senescență” – un fel de bătrânețe celulară.

Problema este că aceste celule îmbătrânite nu devin pur și simplu inactive. Ele încep să producă substanțe inflamatorii care pot afecta țesuturile din jur.

În noul studiu, cercetătorii au identificat un tip de celule T care produce o moleculă capabilă să influențeze negativ funcționarea creierului și procesele legate de memorie.

Inflamația „tăcută” a creierului

De ani buni, neurologii suspectează că inflamația cronică joacă un rol important în declinul cognitiv asociat vârstei și poate chiar în boli precum Alzheimer.

Noua cercetare întărește ideea că îmbătrânirea creierului nu este doar o problemă a neuronilor, ci și a relației dintre creier și sistemul imunitar.

Practic, ceea ce se întâmplă în sânge poate influența direct sănătatea creierului.

Memoria șoarecilor s-a îmbunătățit

Partea cea mai spectaculoasă a studiului este că oamenii de știință au reușit să blocheze efectele moleculei produse de aceste celule imune „îmbătrânite”.

După intervenție, șoarecii au avut rezultate mai bune la teste de memorie și orientare.

Este un rezultat promițător, dar cercetătorii avertizează că drumul până la eventuale tratamente pentru oameni este încă lung. Studiul este unul preclinic, iar mecanismele creierului uman sunt mult mai complexe.

O nouă imagine despre îmbătrânire

Descoperirea face parte dintr-o schimbare mai largă în biologie și medicină: oamenii de știință încep să privească îmbătrânirea nu ca pe un singur proces, ci ca pe o rețea de sisteme care se influențează reciproc.

Creierul, sistemul imunitar, metabolismul și microbiomul par mult mai conectate decât se credea în urmă cu doar câțiva ani.

Iar una dintre cele mai interesante idei ale medicinei moderne este că unele boli asociate vârstei ar putea fi încetinite nu doar prin tratarea organului afectat, ci prin intervenții asupra proceselor biologice care stau la baza îmbătrânirii.

Nu există încă un „tratament al îmbătrânirii”

Chiar dacă titlurile despre „reversarea îmbătrânirii” apar frecvent în presă, cercetătorii sunt mult mai prudenți.

Studiul nu înseamnă că oamenii de știință au descoperit un remediu pentru pierderea memoriei sau pentru demență. Însă oferă o piesă importantă din puzzle-ul modului în care corpul și creierul îmbătrânesc împreună.

Și mai arată ceva: uneori, cheia sănătății creierului s-ar putea afla nu doar în neuroni, ci chiar în sângele care circulă prin corpul nostru.