Un studiu amplu realizat la Universitatea Chineză din Hong Kong arată că microbiomul intestinal și programarea genetică a unui copil “conversează” din primele ore de viață. Iar anumite bacterii benefice, instalate în intestin în primul an, pot contracara riscul neurodezvoltare advers prezent chiar de la naștere.

Creierul unui copil nu se construiește doar din gene. Se construiește dintr-o interacțiune continuă între biologia cu care s-a născut și mediul în care trăiește, inclusiv mediul interior, populat de trilioane de microbi intestinali. Un studiu publicat pe 10 aprilie 2026 în Cell Press Blue, dezvoltat pe o cohortă de aproape o mie de bebeluși din Hong Kong, adaugă o piesă importantă la acest puzzle: modificările epigenetice prezente la naștere influențează cum se dezvoltă microbiomul intestinal în primul an de viață, și anumite combinații dintre aceste modificări și bacteriile intestinale sunt legate de semne timpurii de autism (TSA) și ADHD la vârsta de trei ani.

Dar vestea cu adevărat surprinzătoare nu este legătura dintre risc și biologie. Este că anumite bacterii par să o poată contracara.

Ce este epigenetica și de ce contează la naștere

Epigenetica se referă la modificările care nu schimbă secvența ADN-ului, dar controlează ce gene sunt active și care sunt tăcute. Una dintre cele mai studiate astfel de modificări este metilarea ADN-ului — un fel de „comutator molecular‟ care poate activa sau dezactiva anumite gene în funcție de semnalele primite.

Echipa condusă de gastroenterologii Siew Chien Ng, Hein Min Tun și Francis Ka Leung Chan a analizat tiparele de metilare ADN din sângele din cordonul ombilical a 571 de nou-născuți — o fereastră rară spre starea biologică a copilului chiar în momentul nașterii. Aceste date au fost corelate cu probe din microbiomul intestinal colectate la 2, 6 și 12 luni, plus evaluări de neurodezvoltare la 36 de luni.

„Am descoperit un fel de conversație: configurația epigenetică de la naștere poate influența riscul de tulburări de neurodezvoltare, dar bacteriile „bune‟ din intestin pot interveni și pot modifica acel risc.‟ — Hein Min Tun, Universitatea Chineză din Hong Kong

Bacteriile protectoare: Lachnospira și Parabacteroides

Analiza a identificat asociații specifice între tiparele epigenetice, bacteriile intestinale și simptomele neurologice la trei ani. Copiii care prezentau la naștere modificări epigenetice asociate cu TSA aveau șanse mai mici să dezvolte semne ale condiției dacă dobândeau bacteria Lachnospira pectinoschiza în primul an de viață. Similar, copiii cu un profil epigenetic asociat cu ADHD erau mai puțin predispuși să manifeste simptome timpurii dacă aveau prezentă bacteria Parabacteroides distasonis în microbiomul lor.

Aceste bacterii nu sunt exotice, ele fac parte din flora intestinală normală a multor sugari sănătoși. Ceea ce sugerează studiul este că prezența sau absența lor în fereastra critică a primului an poate face o diferență măsurabilă în traiectoria neurodezvoltării.

Studiul a identificat și factori care modelează microbiomul în direcție opusă: prezența la două luni a bacteriilor Haemophilus parainfluenza și Streptococcus mitis a fost asociată cu scoruri mai ridicate pentru TSA și ADHD la trei ani.

Ce determină acest profil epigenetic la naștere

Cercetătorii au identificat mai mulți factori asociați cu tiparele de metilare prezente la naștere: modul de naștere (cezariană față de naștere naturală), durata sarcinii, prezența fraților mai mari și alergiile materne. Un rezultat surprinzător: microbiomul părinților în al treilea trimestru de sarcină nu a influențat aceste modificări epigenetice neonatale — sugerând că mecanismele sunt mai directe și mai intrinseci decât se credea.

Bebelușii născuți prin cezariană au prezentat tipare distincte de metilare în mai multe gene implicate în funcția imunitară și în dezvoltarea cerebrală – o observație care se adaugă unui corp tot mai consistent de dovezi privind impactul modului de naștere asupra sănătății pe termen lung.

Limitele studiului și prudența necesară

Studiul este observațional identifică asociații, nu demonstrează cauzalitate directă. Nu putem afirma că o anumită bacterie „vindecă” sau „previne” autismul sau ADHD. TSA și ADHD sunt condiții complexe, cu multiple cauze genetice, de mediu și neurobiologice, dintre care studiul a surprins doar o parte.

Populația studiată provine exclusiv din Hong Kong, ceea ce ridică întrebări despre generalizabilitatea rezultatelor la alte grupuri etnice și geografice. Echipa continuă să urmărească copiii din cohortă pentru a înțelege cum evoluează aceste asociații pe termen lung.

Sunt necesare studii de laborator suplimentare pentru a confirma relațiile cauzale dintre bacteriile identificate și neurodezvoltare.

Perspectivele: probiotice pentru creier?

Dacă relațiile identificate se confirmă în studii ulterioare, implicațiile practice ar putea fi semnificative. Spre deosebire de gene, microbiomul este modificabil. Dieta, probioticele, modul de alăptare, expunerea la antibiotice – toți acești factori influențează ce bacterii se instalează în intestinul unui sugar.

„Obiectivul final este să dezvoltăm intervenții timpurii sigure și non-invazive – probiotice specifice sau terapii biologice vii – care ar putea contribui la formarea unui microbiom intestinal sănătos și, potențial, la reducerea riscului de provocări ale neurodezvoltării‟, a declarat Siew Chien Ng, autoarea principală a studiului.

Întrebarea care rămâne deschisă este fundamentală: dacă unele bacterii pot scrie în primele luni de viață o parte din povestea neurodezvoltării, cât de mare este fereastra în care această poveste poate fi influențată?

---

Sursă: Siew Chien Ng, Ye Peng, Lin Zhang et al., „Epigenome-microbiome interplay in early life associates with infants’ neurodevelopmental outcomes‟, Cell Press Blue, 10 aprilie 2026. DOI: 10.1016/j.cpblue.2026.100009. Studiu finanțat de InnoHK, Guvernul Hong Kong, Fundația D.H. Chen și Fundația New Cornerstone Science.