O combinație de două medicamente vechi, folosite cândva pentru a induce „hibernare artificială” la pacienții cu AVC în China anilor ’80, reduce semnificativ leziunile cerebrale la șoareci și primate, arată un studiu publicat în Science Translational Medicine. Ideea, abandonată acum patru decenii din cauza efectelor secundare periculoase, este reluată astăzi cu instrumente mult mai precise. Ea a trecut deja primul test de siguranță la om.

O rețetă din Războiul Rece, redescoperită

În accidentul vascular cerebral ischemic, un cheag de sânge blochează un vas din creier, privând neuronii de oxigen. Logica medicală din ultimele decenii spune că, dacă reușești să scazi temperatura corporală suficient de rapid, încetinești și metabolismul celulelor nervoase – câștigând astfel timp prețios pentru medici să dizolve sau să extragă cheagul înainte ca țesutul să moară definitiv. Hipotermia este deja standard de îngrijire pentru stopul cardiac.

În anii ’80, cercetători din China au încercat exact acest lucru la pacienții cu AVC, folosind o combinație de clorpromazină (un antipsihotic folosit pentru schizofrenie și tulburare bipolară) și prometazină (un antiemetic, folosit împotriva grețurilor postoperatorii). Tratamentul a fost abandonat rapid: dozele mari necesare pentru a obține hipotermie scădeau periculos tensiunea arterială a pacienților. Yuchuan Ding, neurolog la Wayne State University din Detroit și coautor al noului studiu, consideră că ideea a fost „înaintea timpului ei” și merita reluată.

Cum scade temperatura corpului fără gheață

Echipa lui Ding a administrat combinația celor două medicamente unor șoareci și a observat că temperatura lor corporală scade, parțial pentru că vasele sanguine de sub piele se dilată, eliberând căldura transportată de sângele venit din profunzimea corpului. Important e că șoarecii tratați cu cele două medicamente au consumat mai puțin oxigen decât cei răciți fizic, cu pungi de gheață, sau cu un alt compus — semn că cele două substanțe încetinesc ele însele activitatea metabolică a animalelor, nu doar le răcesc pasiv din exterior. Această scădere a metabolismului a fost, la rândul ei, cea care a contribuit la reducerea temperaturii.

De la șoareci la maimuțe și la primii pacienți

Când cercetătorii au indus accident vascular cerebral la șoareci, cei care au primit apoi tratamentul au avut mai puțin țesut cerebral mort și scoruri mai bune la evaluările neurologice ulterioare, comparativ cu animalele netratate. Conform rezumatului publicat de echipă, efectul protector a fost confirmat și într-un model de AVC ischemic la primate nonumane, nu doar la rozătoare – un pas important către relevanța pentru oameni.

Mai mult, autorii au testat deja combinația într-un studiu clinic de fază 1, cu doze crescătoare, pe pacienți: toate dozele folosite au fost bine tolerate, iar la doza cea mai mare au fost suprimați markerii proteomici din plasmă asociați metabolismului aerob sistemic – adică, cel puțin la nivel biochimic, efectul de încetinire metabolică observat la animale pare să apară și la om. Studiul clinic nu a fost conceput pentru a testa eficacitatea, ci doar siguranța, iar la dozele folosite tratamentul nu a arătat un beneficiu clar – dar autorii consideră că rezultatele susțin teste clinice ulterioare, la doze ajustate.

Fereastra de timp care ar putea salva creierul

Shaun Morrison, neurolog la Oregon Health & Science University, neimplicat în studiu, explică pentru Nature miza practică: astfel de medicamente ar putea, într-o zi, extinde fereastra de timp în care pacienții cu AVC pot primi tratamente de restabilire a fluxului sanguin, înainte ca țesutul cerebral să fie afectat ireversibil. Cercetarea se înscrie într-un domeniu mai larg, al „torporii sintetice” – inducerea artificială a unor stări de hipometabolism inspirate de animalele care hibernează – explorat și pentru protecția organelor în vederea transplantului, protecție împotriva radiațiilor sau chiar pentru zboruri spațiale de lungă durată.

Patru decenii mai târziu, o idee respinsă pentru că era prea brutală se întoarce sub forma unei intervenții mult mai fin calibrate, dovadă că, în medicină, eșecurile de ieri pot deveni punctul de plecare al tratamentelor de mâine.

Surse:
Xu, S. et al., The translational potential of drug-induced hypothermia in acute ischemic stroke, Science Translational Medicine 18, eady7847 (2026). https://doi.org/10.1126/scitranslmed.ady7847

Chen, E., Freezing brain damage in its tracks: cooling drugs limit stroke injury in mice, Nature, 17 iunie 2026. https://doi.org/10.1038/d41586-026-01923-9