Nu este o impresie subiectivă, ci un fenomen documentat științific de zeci de ani: temperaturile ridicate cresc agresivitatea umană, de la conflicte în trafic până la infracțiuni violente. Psihologul Craig Anderson de la Iowa State University a pus bazele acestei cercetări încă din anii ’80, iar studiile mai recente confirmă și extind concluziile lui.

Ce a descoperit Anderson

Craig Anderson a analizat ratele infracțiunilor violente din 260 de zone metropolitane din Statele Unite, controlând statistic 14 variabile sociale, precum șomajul, venitul, educația, vârsta populației și compoziția rasială. Rezultatul: orașele mai calde aveau rate mai mari de infracțiuni violente chiar și după eliminarea efectului acestor factori sociali.

Într-o sinteză publicată în 1989 în revista Psychological Bulletin, Anderson a trecut în revistă zeci de studii, de la variații sezoniere și lunare ale agresivității, până la experimente de laborator. Concluzia lui a fost clară: studiile de teren arată constant că temperaturile ridicate cresc agresivitatea, măsurată prin infracțiuni violente, violență domestică, claxonat agresiv în trafic sau dispoziția de a administra șocuri electrice în experimente controlate.

De ce se întâmplă asta

Cercetătorii propun mai multe mecanisme posibile. Unul dintre cele mai susținute este cel al „excitation transfer”, adică transferul de excitație fiziologică: corpul, aflat deja într-o stare de stres din cauza căldurii, interpretează greșit acest disconfort ca pe furie sau iritare, mai ales în situații sociale tensionate.

Un alt factor, documentat de cercetări mai recente, este somnul. Privarea de somn cauzată de nopțile tropicale reduce capacitatea creierului de a regla emoțiile, lăsând oamenii mai vulnerabili la iritabilitate și reacții impulsive.

Ce arată cercetările recente

O meta-analiză publicată în 2023 în British Journal of Social Psychology, semnată de David Lynott și colegii săi, a reanalizat datele acumulate în ultimele decenii și a confirmat asocierea dintre temperaturile ridicate și comportamentele antisociale, agresive, violente sau de sabotaj. Meta-analiza confirmă astfel, cu instrumente statistice moderne, ceea ce Anderson observase încă din anii ’80.

Legătura dintre căldură și agresivitate nu mai este o ipoteză, ci un fenomen susținut de aproape patru decenii de date. Pe măsură ce valurile de căldură devin mai frecvente și mai lungi din cauza schimbărilor climatice, efectele lor asupra comportamentului uman vor afecta tot mai multe aspecte ale vieții sociale, de la trafic până la relațiile interumane.

Surse:
— Anderson, C.A. (1989). Temperature and aggression: ubiquitous effects of heat on occurrence of human violence. Psychological Bulletin, 106(1), 74–96. DOI: 10.1037/0033-2909.106.1.74
— Anderson, C.A. (2001). Heat and violence. Current Directions in Psychological Science, 10(1), 33–38.
— Lynott, D. et al. (2023). The effects of temperature on prosocial and antisocial behaviour: A review and meta-analysis. British Journal of Social Psychology. DOI: 10.1111/bjso.12626