Cu ajutorul roverului Perseverance al NASA, oamenii de știință încep să ajungă la o mai bună înțelegere asupra naturii unei părți din carbonul organic – structura moleculară de bază a tuturor organismelor vii cunoscute – detectat pe Marte, în timp ce explorează întrebarea dacă vecinul planetar al Pământului a găzduit vreodată forme de viață, informează Reuters.

Un nou studiu descrie structura carbonului organic descoperit anul trecut de roverul Perseverance într-o rocă sedimentară care conținea o potențială biosemnătură – un posibil indiciu al existenței unei vieți microbiene în trecutul planetei Marte. Acea rocă argiloasă s-a format probabil între 3,2 miliarde și 3,8 miliarde de ani în urmă sub o întindere de apă, dispărută în prezent, în interiorul craterului Jezero, situat în emisfera nordică a „Planetei Roșii”.

Carbonul organic poate constitui un indiciu cu privire la întrebarea dacă Marte a găzduit vreodată forme de viață, deoarece el servește drept bază chimică pentru moleculele care alcătuiesc ADN-ul, celulele și proteinele. Însă prezența sa nu constituie o dovadă a existenței vieții, deoarece poate apărea și în urma unor procese nebiologice, precum interacțiunea chimică dintre rocă și apă.

Detectarea carbonului organic în două roci din craterul Jezero – denumite Cheyava Falls și Walhalla Glades – a fost dezvăluită anul trecut, atunci când cercetătorii de la NASA au anunțat descoperirea unei potențiale biosemnături în una dintre ele.

Cele două roci au fost examinate de roverul american în locuri aflate la o distanță de aproximativ 100 de metri unul de celălalt, potrivit cercetătoarei în științe planetare Ashley Murphy de la Institutul de Științe Planetare din Arizona, o coordonatoare a noului studiu, publicat în revista Science Advances.

În urma descoperirii de anul trecut, NASA a publicat o imagine a rocii Cheyava Falls care arată o rocă argiloasă cu granulație foarte fină și de culoare roșie-ruginie, prezentând caracteristici în formă de inel asemănătoare cu petele de leopard, precum și urme întunecate asemănătoare unor semințe de mac.

Pe Pământ, astfel de caracteristici pot fi asociate cu activitatea microbiană. O potențială biosemnătură este definită ca o substanță sau o structură care ar putea avea o origine biologică, dar care necesită mai multe date sau studii suplimentare înainte de a putea fi formulată o concluzie cu privire la absența sau prezența vieții.

O analiză mai atentă a semnelor de viață

Folosind instrumentul SHERLOC al roverului Perseverance, cercetătorii din cadrul noului studiu au analizat mai atent acel carbon complex, denumit carbon macromolecular, prezent în cele două roci. Ei au afirmat că acel carbon de pe Marte prezintă similitudini cu carbonul format fie prin procese biotice, fie prin procese abiotice pe Pământ, precum și cu carbonul format prin procese abiotice găsit în meteoriți.

Aceasta reprezintă prima descoperire a carbonului macromolecular în rocile argiloase din craterul Jezero, unde roverul Perseverance a asolizat în 2021. Celălalt rover al NASA care operează pe Marte, denumit Curiosity, a descoperit anterior carbon macromolecular într-un alt sit marțian, numit craterul Gale, situat la o distanță de aproximativ 3.700 de kilometri.

„Aceste descoperiri indică faptul că habitabilitatea planetei Marte și disponibilitatea materialelor organice ar fi putut fi răspândite pe toată suprafața planetei cu miliarde de ani în urmă”, a declarat Kyle Uckert, specialist în științe planetare la Jet Propulsion Laboratory al NASA din California și totodată un alt coordonator al studiului.

„Acest lucru consolidează dovezile conform cărora Marte, în trecutul său, dispunea de ingrediente chimice și de condiții de mediu care ar fi putut susține viața, dar nu oferă dovezi ale existenței vieții și nici nu înclină balanța mai mult în favoarea originilor biotice sau abiotice”. — Kyle Uckert, specialist în științe planetare

Instrumentele roverului american nu au capacitatea de a determina dacă acel tip de carbon a apărut prin procese biologice ce ar fi putut implica o activitate microbiană.

„Avem nevoie ca aceste eșantioane să fie aduse pe Pământ pentru teste mai riguroase, cu instrumente de laborator de sensibilitate și rezoluție mai ridicate”, a declarat Kyle Uckert.

În prezent o planetă rece și pustie, Marte a avut, probabil în prima treime a existenței sale, o atmosferă mai densă și un climat mai cald, ceea ce a permis existența apei în stare lichidă la suprafața sa. La fel ca Pământul și celelalte planete din Sistemul Solar, Marte s-a format în urmă cu aproximativ 4,5 miliarde de ani.

Apa este considerată un ingredient cheie pentru viață, un motiv important pentru care roverul Perseverance explorează craterul Jezero încă din anul 2021. Acea zonă a planetei Marte a fost cândva inundată cu apă și a găzduit un străvechi bazin lacustru. Oamenii de știință cred că albiile râurilor s-au revărsat peste peretele craterului și au creat un lac. Acele corpuri de apă ar fi putut fi habitate naturale pentru microbi.

„Singurul loc din Univers despre care știm că a apărut viața este Pământul. Dacă se descoperă viață pe Marte, acest lucru ar putea indica faptul că apariția vieții nu se limitează doar la Pământ, presupunând că sunt disponibile condițiile și ingredientele potrivite, ceea ce ar fi o descoperire de o importanță profundă”, a concluzionat Kyle Uckert.