O echipă de oceanografi a filmat pentru prima dată un rechin-gnom viu, în habitatul său natural de la mare adâncime, extinzând considerabil aria geografică și adâncimea cunoscute pentru această specie considerată o adevărată „fosilă vie”.
Rechinul-gnom (Mitsukurina owstoni) este unicul reprezentant încă în viață al unei familii de rechini vechi de aproximativ 125 de milioane de ani, motiv pentru care este numit adesea „fosilă vie”. Până acum, singurele imagini confirmate cu exemplare vii proveneau din situații în care animalele fuseseră prinse accidental în cârlige și aduse la suprafață, unde mureau la scurt timp după. Studiul publicat în Journal of Fish Biology, condus de o echipă de la Universitatea Hawaii din Mānoa, descrie primele observații confirmate ale speciei filmate liber, în adâncul oceanului.
Două întâlniri rare, la ani distanță una de alta
Prima observație datează din 2019, când un vehicul subacvatic teleghidat, Hercules, a filmat un exemplar la 1.237 de metri adâncime, lângă un munte submarin nenumit din apropierea Insulei Jarvis, în Pacificul Central. A doua observație a avut loc în 2024, în timpul expediției Inkfish Open Ocean, când o cameră cu momeală, montată pe un modul așezat pe fundul oceanului, a surprins un exemplar pe versantul Gropii Tonga, la 1.997 de metri adâncime.
Cea de-a doua filmare a fost obținută în urma a peste 50 de zile de înregistrare continuă, la adâncimi cuprinse între 800 și 10.800 de metri, iar rechinul a apărut în cadru pentru puțin peste 20 de secunde. Această observație depășește cu 108 metri cea mai mare adâncime la care fusese semnalat vreodată un rechin din ordinul lamniformelor, devenind astfel cea mai adâncă înregistrare confirmată a unui asemenea animal.
O specie despre care se știe surprinzător de puțin
Până la aceste filmări, exemplarele de rechin-gnom fuseseră recuperate, în general, de la adâncimi cuprinse între 270 și 960 de metri, iar cea mai adâncă dovadă indirectă a prezenței speciei era un dinte rămas într-un cablu submarin secționat, la 1.370 de metri. Noile observații arată că specia poate coborî, în realitate, mult mai adânc și poate popula o suprafață geografică mult mai extinsă decât se credea până acum.
Alan Jamieson, directorul fondator al Minderoo-UWA Deep-Sea Research Centre și coautor al studiului, a mărturisit că nu crezuse niciodată că va apuca să vadă un rechin-gnom viu, calificându-l drept unul dintre cele mai fascinante animale de mare adâncime. Autorul principal, Aaron Judah, doctorand la Universitatea Hawaii din Mānoa, a subliniat că descoperirea arată cât de puțin explorat rămâne încă fundul oceanelor.
Ce înseamnă asta pentru protecția speciei
Extinderea ariei geografice și a adâncimii cunoscute pentru rechinul-gnom nu este doar o curiozitate științifică, ci are consecințe practice: specia poate fi acum inclusă în planurile de management regional al pescuitului și pe listele naționale de biodiversitate ale unor țări în ale căror ape nu se știa, până acum, că trăiește. Cercetătorii subliniază că sunt necesare observații suplimentare, în special prin filmări la distanță, pentru a înțelege mai bine preferințele de habitat și starea de conservare a speciei.
Cazul rechinului-gnom arată, o dată în plus, cât de puțin cunoaștem despre viața din adâncul oceanelor, unde chiar și specii descrise de aproape un secol pot rezerva surprize majore atunci când sunt, în sfârșit, observate direct, în mediul lor natural.
Descoperirea confirmă faptul că, deși rechinul-gnom este cunoscut de aproape un secol, comportamentul și habitatul său real au rămas, până acum, aproape complet necunoscute oamenilor de știință.
Sursă:
Judah, A. B., Jamieson, A. J., Bingo, S. R. D., Cundy, M. E., Ebert, D. A., Auscavitch, S., Carlson, H. K., Cunanan, T. N. G., Sims, H. B. & Putts, M. — „First in situ observations of the goblin shark Mitsukurina owstoni” — Journal of Fish Biology (2026) — DOI: 10.1111/jfb.70505
Echipă afiliată la University of Hawaiʻi at Mānoa (Deep-Sea Animal Research Center), Minderoo-UWA Deep-Sea Research Centre (Universitatea Western Australia) și Moss Landing Marine Laboratories (San Jose State University).
Documentare suplimentară: ScienceDaily, Live Science, Smithsonian Magazine, phys.org, Oceanographic Magazine.
Stop-cadru din filmarea originală — „Goblin shark near Jarvis Island (2019)”. Credit: Ocean Exploration Trust, Nautilus Live.
Lasă un răspuns