Un studiu realizat la Universitatea din Bristol arată, pentru prima dată, că antrenamentul aerobic moderat remodelează nervii care controlează inima, și o face diferit pe partea stângă față de cea dreaptă.

Se știe de multă vreme că exercițiul fizic regulat scade ritmul cardiac de repaus și întărește sistemul cardiovascular. Un nou studiu, realizat pe șobolani, arată însă că antrenamentul aerobic modifică și o parte din sistemul nervos al organismului, cea responsabilă exact de controlul inimii.

Ganglionii stelați, „telecomanda” inimii

Cercetătorii s-au concentrat pe ganglionii stelați, o pereche de noduri nervoase situate la baza gâtului, care ajută la controlul activității cardiace. După zece săptămâni de antrenament moderat pe bandă de alergare, echipa a analizat structura acestor ganglioni la nivel tridimensional, o observație detaliată care nu mai fusese realizată până acum.

Rezultatul a contrazis o presupunere veche, aceea că sistemul nervos se adaptează uniform la exercițiul fizic, pe ambele părți ale corpului. La șobolanii antrenați, ganglionul stelat de pe partea dreaptă a ajuns să conțină de aproximativ patru ori mai mulți neuroni decât cel din partea stângă. La animalele neantrenate, o astfel de diferență nu a apărut deloc. Pe partea stângă, numărul de neuroni nu a crescut la fel de mult, dar neuronii existenți s-au mărit.

O „telecomandă” cu două butoane, nu unul singur

„Cercetarea noastră scoate la iveală un tipar ascuns până acum în sistemul de reglare autonomă a inimii”, a explicat dr. Augusto Coppi, lector universitar la Universitatea din Bristol și autorul principal al studiului. „Diferența dintre partea stângă și cea dreaptă în remodelarea neuronală sugerează că exercițiul fizic nu doar întărește inima, ci îi rescrie controlul neuronal cu precizie.”

Descoperirea ar putea avea aplicații medicale concrete. Multe afecțiuni cardiace comune, precum aritmiile, angina sau sindromul „inimii frânte”, sunt legate de o activitate dezechilibrată a sistemului nervos simpatic, transmisă tocmai prin acești ganglioni. „Prin cartografierea felului în care exercițiul schimbă acești ganglioni pe fiecare parte, studiul oferă indicii care ar putea, într-o zi, ajuta la ajustarea unor proceduri precum blocurile nervoase sau denervarea, pe partea cu cele mai mari șanse de a ajuta”, au explicat cercetătorii, care precizează că rezultatele sunt încă la început și obținute pe șobolani, astfel că sunt necesare studii clinice ulterioare.

Descoperirea arată că exercițiul fizic nu este doar un antrenament pentru mușchiul inimii, ci și pentru firele invizibile care îi dau comenzile. Iar înțelegerea acestui tipar ar putea, în timp, să ajute medicii să trateze problemele de ritm cardiac cu mai multă precizie, adaptat fiecărei părți a inimii în parte.

---

Surse:
Coppi, A. et al. (2026) — „Moderate aerobic exercise induces side-specific remodeling of the nerves controlling the heart” — Autonomic Neuroscience: Basic & Clinical — Universitatea din Bristol