Un studiu condus de Universitatea din Southern California, pe peste 214.000 de adulți din 14 țări, arată că principalii factori de risc pentru demență variază enorm de la o regiune la alta, ceea ce înseamnă că o strategie unică de prevenție nu poate funcționa peste tot.

Cea mai mare parte a ceea ce știm despre prevenirea demenței vine din cercetări realizate în țări bogate, precum Statele Unite și Europa de Vest. Cercetătorii de la USC, alături de colegi de la Universitatea Brown și Universitatea Johns Hopkins, au vrut să afle dacă aceleași tipare se păstrează și în țările cu venituri mici și medii.

Aceeași boală, factori de risc complet diferiți

Echipa a analizat date armonizate din 14 țări și regiuni, printre care Statele Unite, Anglia, Irlanda, Irlanda de Nord, patru regiuni din Europa, Coreea de Sud, Mexic, China, Malaezia, Brazilia și India, colectate între 2009 și 2023 prin proiectul Gateway to Global Aging Data. Au fost urmăriți 12 factori de risc modificabili pentru demență, identificați de Comisia Lancet, printre care educația redusă, hipertensiunea, fumatul, obezitatea, pierderea auzului, depresia, inactivitatea fizică și izolarea socială.

Diferențele au fost izbitoare. Educația redusă afectează 85,6% dintre adulții vârstnici din China, dar doar 12% dintre cei din Statele Unite. În schimb, obezitatea este prezentă la 44,9% dintre americani, comparativ cu doar 13,3% dintre indieni. „Am fost mai puțin surprinsă de diferențe și mai surprinsă de unele dintre asemănări, mai ales de felul în care aceste riscuri se organizează în tipare, în diverse contexte”, a explicat Emma Nichols, autoarea principală a studiului, cercetătoare la Institutul Schaeffer al USC.

Riscuri diferite, dar grupate la fel peste tot în lume

Chiar dacă factorii de risc individuali variază de la o țară la alta, cercetătorii au descoperit că mulți dintre ei apar grupați în tipare asemănătoare peste tot în lume. Riscurile cardiovasculare, precum colesterolul ridicat și hipertensiunea, tind să apară împreună la aceeași persoană. La fel se întâmplă și cu comportamentele riscante, fumatul și consumul excesiv de alcool. Un al treilea grup reunește depresia, izolarea socială și pierderea auzului.

Cercetătorii spun că descoperirile ar putea ghida autoritățile și organizațiile de sănătate în crearea unor strategii de prevenție adaptate fiecărei populații. Un program care tratează diabetul, de exemplu, ar putea fi regândit astfel încât să acopere întregul grup de riscuri cardiometabolice conexe, precum colesterolul și hipertensiunea, în același timp.

Pentru omul obișnuit, mesajul studiului este unul de speranță, nu de resemnare: riscul de demență nu este predeterminat. Depinde, în bună măsură, de locul unde ai trăit și de ce factori de risc au fost cei mai prezenți în viața ta, ceea ce înseamnă că poate fi, cel puțin parțial, prevenit.

---

Surse:
Nichols, E., Kunicki, Z. J., Markot, M., Gross, A. et al. (2026) — „Differences in the prevalence and patterns of dementia risk factors across 14 countries and regions: a harmonized cross-national analysis” — The Lancet Healthy Longevity — Universitatea din Southern California (USC Schaeffer Institute), Universitatea Brown, Universitatea Johns Hopkins — DOI: 10.1016/j.lanhl.2026.100867