Un studiu publicat în Nature arată că, dacă lumea ar trece la o alimentație mai sănătoasă, ar reduce nevoia de teren agricol, ar transforma radical creșterea animalelor și ar tăia drastic emisiile de carbon asociate agriculturii, până în 2050.

Sistemele alimentare actuale sunt responsabile pentru aproximativ o treime din emisiile globale de gaze cu efect de seră provocate de om și sunt principalul motiv pentru care sunt depășite cinci dintre limitele critice ale planetei, cele dincolo de care ecosistemele riscă să nu-și mai poată reveni. În același timp, o treime din toată mâncarea produsă se pierde sau se irosește, iar jumătate din suprafața locuibilă a Planetei e folosită pentru agricultură, în cea mai mare parte pentru creșterea animalelor și pentru hrana lor.

Ce se întâmplă dacă lumea întreagă mănâncă altfel

O echipă coordonată de Matthew Gibson, alături de peste 40 de cercetători de la Cornell University și alte instituții, a folosit zece modele globale diferite ale sistemelor alimentare pentru a compara două scenarii posibile până în 2050. Primul presupune continuarea tendințelor actuale de consum și producție. Al doilea presupune o transformare completă: adoptarea la scară globală a unei diete sănătoase, recomandate de Comisia EAT-Lancet în 2025, alături de o creștere a productivității agricole și o reducere la jumătate a risipei alimentare.

Rezultatele scenariului de transformare sunt spectaculoase. Emisiile nete de dioxid de carbon provenite din schimbarea utilizării terenurilor agricole ar scădea cu 85% până în 2050, comparativ cu nivelul din 2020. Suprafața de teren folosită pentru agricultură la nivel global ar putea scădea și ea cu până la 6%, eliberând spații care ar putea fi redate naturii.

Cine câștigă și cine pierde în noua ecuație agricolă

Cea mai mare schimbare ar avea loc în sectorul creșterii animalelor. Valoarea globală a producției de carne și lactate ar scădea cu 42%, adică aproximativ 630 de miliarde de dolari, față de nivelul din 2020. Cel mai afectat ar fi sectorul rumegătoarelor, vaci, oi și capre, a căror valoare de producție ar scădea cu 70%, iar la nivel global ar exista cu aproximativ 400 de milioane de animale mai puține decât în prezent.

În aceeași perioadă, valoarea producției de legume, fructe, nuci și leguminoase ar crește cu 57%, adică aproximativ 890 de miliarde de dolari, o compensare parțială care ar schimba fundamental ce anume cultivă fermierii lumii și cum își câștigă existența.

Autorii studiului subliniază că aceste rezultate nu sunt o predicție automată, ci un „ce ar fi dacă”, menit să arate cât de mare ar fi impactul real al unei asemenea schimbări, dacă guvernele ar decide să o sprijine activ prin politici publice. Autorul principal al studiului a atras atenția că o transformare de o asemenea amploare nu poate începe abia în 2050, iar deciziile de azi contează pentru a susține atât sănătatea oamenilor, cât și pe cea a planetei.

Concluzia studiului: schimbarea felului în care mâncăm nu e doar o problemă de sănătate individuală, ci una dintre cele mai puternice pârghii disponibile pentru a reduce presiunea asupra planetei, cu efecte uriașe asupra a ceea ce vor cultiva și crește fermierii lumii peste doar câteva decenii.

---

Sursă: Matthew Gibson et al. — „Food systems transformation would reshape global agriculture”, Nature (2026), DOI: 10.1038/s41586-026-10775-2, Cornell University, coordonat de grupul Food Systems & Global Change, în cadrul evaluării pentru a doua Comisie EAT-Lancet