Un studiu realizat pe patru linii genetice de șoareci arată, pentru prima dată în mod direct, că genetica moștenită influențează nu doar riscul de a face cancer, ci și traseul exact pe care îl urmează o tumoare după ce ADN-ul a fost deteriorat de aceeași substanță cancerigenă.
Cancerul apare atunci când în ADN se acumulează erori, adică mutații, care determină celulele să se înmulțească necontrolat și să ignore semnalele care ar trebui să le oprească din creștere sau să le elimine. Factori din mediu, precum fumul de țigară sau expunerea la soare, cresc probabilitatea unor astfel de deteriorări. Totuși, nu toți oamenii expuși la același risc dezvoltă boala: majoritatea fumătorilor nu fac niciodată cancer pulmonar, în timp ce unii nefumători îl dezvoltă. Motivul ține aproape sigur de fondul genetic moștenit, dar demonstrarea directă a acestei legături a fost dificilă, pentru că, în studiile pe oameni, stilul de viață, mediul și istoricul de expunere variază enorm de la o persoană la alta.
Patru linii genetice, aceeași substanță cancerigenă
Echipa, coordonată de dr. Sarah Aitken (Universitatea Yale, fost la Institutul Cancer Research UK din Cambridge) și prof. Duncan Odom (acum la DKFZ, Centrul German de Cercetare a Cancerului din Heidelberg, fost la același institut din Cambridge), alături de prof. Martin Taylor de la Universitatea din Edinburgh, a lucrat cu patru linii genetice de șoareci (C3H, C57BL/6J, CAST și CAROLI), a căror diversitate genetică combinată este comparabilă cu cea observată în populațiile umane. Toți șoarecii au primit, la aceeași vârstă de 15 zile și în condiții identice de laborator, o singură doză din dietilnitrozamină (DEN), o substanță prezentă în fumul de tutun și în unele alimente procesate, cunoscută pentru capacitatea de a deteriora ADN-ul din celulele hepatice.
Pentru că fiecare animal a primit exact aceeași expunere, cercetătorii au putut elimina variabilele de mediu care complică studiile pe oameni și au izolat un singur factor: fondul genetic. Echipa a secvențiat genomul a aproape 600 de tumori și a analizat activitatea genelor, comparând și apariția spontană a tumorilor la animalele netratate, reușind astfel să reconstituie evoluția fiecărei tumori pornind de la mutația inițială.
Același punct de plecare, drumuri diferite
La toate cele patru linii genetice, tumorile au dobândit aproape întotdeauna o mutație care activează aceeași cale de semnalizare, numită MAPK, cunoscută pentru rolul ei central în multiple tipuri de cancer. Însă, în funcție de fondul genetic moștenit al fiecărei linii, acea mutație inițială a activat în continuare căi de semnalizare diferite și a dus, la unele linii, la o tendință marcată spre dublarea întregului set de cromozomi, un eveniment care poate accelera evoluția tumorii.
„Cancerul nu apare complet la întâmplare. Deși tumorile ajung adesea în același punct biologic final, drumul către acel punct este determinat de fondul genetic al fiecărui individ.” — prof. Duncan Odom, autorul coordonator al studiului.
Dr. Sarah Aitken, autoarea principală, a adăugat că, dacă fondul genetic influențează atât riscul de cancer, cât și traiectoria evolutivă a tumorilor, strategiile viitoare de prevenție și screening va trebui să țină cont de genetica moștenită și de diversitatea populațiilor, la fel cum răspunsul la tratamentele care deteriorează ADN-ul ar putea varia în funcție de aceleași caracteristici genetice.
Studiul arată, cu argumente directe și pentru prima dată, că apariția unui cancer nu ține doar de întâmplare: fondul genetic moștenit influențează puternic drumul pe care îl urmează o tumoare după ce ADN-ul a fost deteriorat, iar viitoarele strategii de prevenție, screening și tratament al cancerului va trebui să țină cont tot mai mult de această diversitate genetică.
Sursa:
Sarah J. Aitken, Duncan T. Odom, Martin S. Taylor et al. — „Genetic background sets the trajectory of experimental cancer evolution” — Universitatea din Cambridge, Universitatea din Edinburgh, Universitatea Yale, DKFZ Heidelberg — Nature, 22 iulie 2026 — DOI: 10.1038/s41586-026-10821-z




Lasă un răspuns