O analiză pe aproape 50.000 de participanți din baza de date UK Biobank arată că felul în care preparăm cafeaua, nu doar cantitatea băută, se leagă de viteza cu care îmbătrânim biologic: cafeaua instant pare să grăbească procesul, iar cea la filtru pare să-l încetinească.

Vârsta trecută în buletin nu spune întotdeauna cât de „uzat” este cu adevărat un organism. De aceea cercetătorii folosesc din ce în ce mai des markeri biologici ai îmbătrânirii, capabili să surprindă diferențe fine între oameni de aceeași vârstă cronologică. O echipă condusă de cercetători de la Universitatea de Medicină din Chongqing, China, a folosit tocmai astfel de markeri pentru a studia, pentru prima dată în mod specific, dacă tipul de preparare a cafelei, nu doar consumul de cafea în general, are legătură cu ritmul îmbătrânirii biologice.

Trei modalități diferite de a măsura vârsta biologică

Studiul, publicat în npj Science of Food, a inclus 49.414 participanți din UK Biobank, una dintre cele mai mari baze de date biomedicale din lume. Cercetătorii au folosit trei metrici distincte pentru a cuantifica îmbătrânirea biologică: lungimea relativă a telomerilor din leucocite (rLTL), măsurată prin qPCR, accelerarea vârstei biologice calculată prin metoda Klemera-Doubal (KDM-BA Accel) și accelerarea PhenoAge, derivată din biomarkeri clinici uzuali (glucoză, colesterol, markeri inflamatori etc.). Fiecare dintre aceste instrumente încearcă, în felul său, să surprindă cât de „îmbătrânit” este organismul dincolo de anii calendaristici.

Participanții au fost împărțiți în funcție de tipul de cafea consumat, în principal instant sau la filtru, și de cantitatea zilnică: deloc, 0-1 cană, 1-3 căni sau peste 3 căni pe zi.

Cafeaua instant, asociată cu o îmbătrânire biologică mai accelerată

Comparativ cu persoanele care nu beau deloc cafea, cei care consumă cafea instant au înregistrat o accelerare mai mare a vârstei biologice măsurate prin KDM-BA Accel, iar diferența a crescut proporțional cu numărul de căni pe zi. Cea mai pronunțată asociere a apărut la persoanele care beau mai mult de 3 căni de cafea instant zilnic, cu o tendință clară, statistic semnificativă, pe măsură ce consumul creștea. Rezultate similare au fost observate și pentru PhenoAge Accel și pentru lungimea telomerilor.

Aceste asocieri nu au apărut însă pentru celelalte tipuri de cafea analizate, ceea ce sugerează că nu cofeina în sine este de vină, ci mai degrabă modul de procesare a boabelor.

Cafeaua la filtru, cu efect exact invers

Pentru cafeaua la filtru, tabloul a fost complet diferit. Consumul acesteia s-a asociat cu o reducere a accelerării vârstei biologice, iar efectul a fost, din nou, dependent de doză: cu cât persoanele beau mai multe căni de cafea la filtru pe zi, cu atât valorile KDM-BA Accel au fost mai mici, adică mai favorabile. Aceeași direcție a asocierii a fost regăsită și pentru PhenoAge Accel și pentru lungimea telomerilor.

Ce ar putea explica diferența dintre cele două tipuri de cafea

Printr-o analiză de mediere, cercetătorii au încercat să identifice mecanismele biologice prin care tipul de cafea ar putea influența îmbătrânirea. Trei factori au ieșit în evidență: rata metabolică bazală (BMR), un marker inflamator numit glicoproteină acetilată (GlycA) și cistatina C, un indicator al funcției renale. Acești trei factori au mediat parțial efectele cafelei instant și ale celei la filtru asupra KDM-BA Accel și PhenoAge Accel, dar nu și asupra lungimii telomerilor, care pare să răspundă prin alte mecanisme.

Cea mai mare pondere dintre toți factorii analizați a revenit GlycA, marker asociat inflamației cronice de nivel scăzut: acesta a explicat 34,62% din efectul cafelei instant asupra accelerării vârstei biologice măsurate prin KDM-BA. Practic, o parte importantă din legătura dintre cafeaua instant și îmbătrânirea mai rapidă pare să treacă prin inflamație.

Diferența nu ține de cofeină, ci de procesul prin care ajunge cafeaua în ceașcă: filtrarea pare să elimine sau să reducă anumite substanțe care, în cafeaua instant, ar putea contribui la inflamație și la o îmbătrânire biologică mai rapidă. Concluzia autorilor este directă: modul de preparare a cafelei contează, iar cei care vor să își protejeze sănătatea pe termen lung ar putea lua în calcul filtrul, nu plicul solubil.

---

Sursa:
Wang, Y., Xiang, P., Liu, Z. et al. — Discrepancies between instant and filtered coffee in biological aging: evidence from the UK Biobank — npj Science of Food (2026), Universitatea de Medicină din Chongqing, China — DOI: 10.1038/s41538-026-00988-0