O echipă internațională de arheologi a folosit tehnologia LiDAR pentru a scana o zonă întinsă din sud-vestul Amazoniei și a descoperit aproape 400 de structuri monumentale, în mare parte necunoscute până acum. Extrapolate la întreg teritoriul, datele sugerează existența a peste 20.000 de centre ceremoniale, construite de o civilizație astăzi aproape uitată, care ar fi numărat, la apogeu, până la 3 milioane de locuitori.
Studiul, publicat în revista Nature, este semnat de o echipă condusă de arheologul Martti Pärssinen, de la Universitatea din Helsinki, alături de colegi finlandezi și brazilieni. Civilizația la care se referă cercetarea a fost denumită „Aquiry”, după numele râului Acre, care traversează regiunea de graniță dintre Peru, Bolivia și statele braziliene Acre și Amazonas. Cuvântul „aquiry” înseamnă, în limbile indigene locale, „râul cântecului”.
O pădure care ascundea un întreg peisaj construit
Între aproximativ 600 î.Hr. și 850 d.Hr., populațiile care alcătuiau civilizația Aquiry au transformat porțiuni întinse din sud-vestul Amazoniei, săpând în pământ mii de structuri geometrice, cunoscute drept geoglifuri amazoniene: pătrate, cercuri și incinte interconectate, delimitate de șanțuri adânci și taluzuri înalte. De secole, pădurea tropicală a acoperit aproape complet aceste construcții, iar existența lor era intuită doar din fragmente apărute întâmplător, în urma defrișărilor.
Tehnologia LiDAR a schimbat radical situația. Instalată pe un avion, aceasta trimite pulsuri laser către sol; unele reușesc să pătrundă prin golurile din coroana pădurii și se reflectă din teren, permițând cercetătorilor să reconstituie, cu mare precizie, relieful ascuns sub vegetație, fără a perturba pădurea. Echipa a survolat aproximativ 4.500 de kilometri pătrați de pădure, zburând transecte lungi, de circa 450 de kilometri fiecare, pentru a acoperi cea mai mare suprafață posibilă. Rezultatul: 432 de structuri identificate, dintre care 396 complet noi, necunoscute anterior din imaginile satelitare. Într-o singură zonă analizată anterior prin satelit, unde fuseseră identificate doar 30 de structuri, LiDAR a scos la iveală 156, de cinci ori mai multe.
O civilizație de milioane de oameni, dispărută brusc
Pornind de la datele obținute pentru zona survolată, cercetătorii au extrapolat rezultatele la întregul teritoriu al civilizației Aquiry, estimat la aproximativ 183.000 de kilometri pătrați. Concluzia prudentă la care au ajuns este că regiunea ar fi putut adăposti peste 20.000 de centre ceremoniale monumentale. Cel mai mare sit cunoscut acoperă 50 de hectare. Pornind de la densitatea și distribuția acestor structuri, echipa estimează că, între anii 100 și 300 d.Hr., populația totală a zonei se situa undeva între 1,25 și 3 milioane de oameni, o cifră mult mai mare decât presupuneau estimările anterioare privind densitatea populației precoloniale din Amazonia.
Cercetătorii au mai descoperit că civilizația Aquiry nu s-a limitat la construcții monumentale, ci a modelat activ și mediul înconjurător: a favorizat răspândirea unor specii de arbori important pentru cultura și alimentația locală, precum castanul de Brazilia sau palmierul pupunha, în detrimentul altor specii. Această gestionare deliberată a resurselor vegetale are implicații directe și pentru înțelegerea bilanțului actual de carbon al Amazoniei, un aspect pe care viitoarele modele climatice ar trebui să îl ia mai serios în calcul, potrivit autorilor. Misterul rămâne însă legat de finalul acestei civilizații: geoglifurile par să fi fost abandonate brusc, între anii 850 și 950 d.Hr., într-un interval care coincide, surprinzător, cu prăbușirea altor mari puteri precoloniale din America, printre care și civilizația maya.
Descoperirea arată că Amazonia nu a fost niciodată doar o sălbăticie neatinsă de om, ci a găzduit, cu mult înainte de sosirea europenilor, societăți complexe, numeroase și capabile să transforme profund peisajul în care trăiau. Cât din trecutul acestei păduri mai stă încă ascuns sub coroanele copacilor rămâne, deocamdată, o întrebare deschisă.
Sursă: Martti Pärssinen, Risto Kalliola, Alceu Ranzi, Eduardo Puttonen, Renato Cosme Lopes, Pirjo Kristiina Virtanen, Francisco Apurinã, Kalle Ruokolainen, Juha Hyyppä, Antero Kukko, Mariana Campos, Fabio de Novaes, Markku Oinonen, Antonia Damasceno Barbosa, Sanna Saunaluoma, Eduardo Ferreira — „Over 20,000 precolonial earthworks in the Southwest Amazonia”, Universitatea din Helsinki, publicat în Nature, 29 iulie 2026, DOI: 10.1038/s41586-026-10835-7
Lasă un răspuns