Boala Alzheimer și demența cu corpi Lewy sunt atât de asemănătoare încât sunt des confundate, deși cer tratamente diferite. Un sistem cu inteligență artificială antrenat pe scanări RMN obișnuite a reușit să le deosebească cu o acuratețe neașteptat de mare.
Demența nu este o singură boală, ci un simptom comun mai multor afecțiuni ale creierului. Două dintre cele mai frecvente cauze la vârstnici, boala Alzheimer și demența cu corpi Lewy, produc tablouri clinice care se suprapun, iar medicii le deosebesc greu în cabinet. Problema nu este una de nuanță academică, pentru că de diagnosticul corect depind tratamentul și evoluția pacientului.
De ce contează ce fel de demență ai
Deosebirea dintre cele două boli este departe de a fi un detaliu. Pacienții cu demență cu corpi Lewy sunt deosebit de sensibili la o categorie de medicamente numite neuroleptice, prescrise uneori în îngrijirea demenței. La ei, aceste substanțe pot agrava confuzia și tulburările de mișcare, în loc să ajute. În plus, noile terapii care încearcă să modifice evoluția bolii sunt aprobate pentru Alzheimer, dar nu și pentru demența cu corpi Lewy.
Cu toate acestea, confuzia rămâne frecventă. Autorii studiului amintesc că, dintre cazurile de boală cu corpi Lewy confirmate ulterior la autopsie, doar aproximativ jumătate fuseseră diagnosticate corect în timpul vieții, cel mai des fiind luate drept Alzheimer. Diagnosticul de acum se sprijină pe urmăriri clinice repetate și pe teste multiple, unele invazive sau costisitoare, fără să existe un singur marker sigur pentru demența cu corpi Lewy.
Cum „citește” inteligența artificială o scanare a creierului
Aici intervine sistemul descris de cercetători, numit AIDD. El combină două lucruri: un tip aparte de rezonanță magnetică și un algoritm de învățare automată. Rezonanța folosită se numește imagistică prin difuzie și măsoară felul în care se mișcă apa în țesutul cerebral. Cercetătorii s-au concentrat pe „apa liberă”, adică apa ajunsă în afara celulelor, considerată un indiciu al degenerării și al inflamației din creier.
Pe baza acestor măsurători, făcute în peste o sută de regiuni ale creierului, algoritmul a învățat să recunoască tiparele specifice fiecărei boli. Datele au provenit din trei mari baze de cercetare americane și au însumat 519 scanări, împărțite între pacienți cu Alzheimer, pacienți cu demență cu corpi Lewy și persoane sănătoase, folosite drept termen de comparație. Important pentru o eventuală utilizare practică, scanările au fost făcute pe aparate obișnuite, de la trei producători diferiți, cu un protocol disponibil pe scară largă.
Rezultate impresionante, confirmate la autopsie
Pe grupul de testare, sistemul a deosebit boala Alzheimer de demența cu corpi Lewy cu o acuratețe foarte mare, apropiată de valoarea maximă posibilă. A distins bine și fiecare boală de creierul îmbătrânit normal. Iar când cercetătorii au folosit doar scanarea, fără să dea algoritmului informații despre vârsta sau sexul pacientului, performanța a rămas la fel de bună, semn că sistemul se sprijină pe tiparele bolii, nu pe indicii colaterale.
Testul cel mai convingător a venit de la un grup mic și independent de pacienți decedați, la care diagnosticul fusese confirmat la autopsie. Pe aceste treisprezece creiere, sistemul a potrivit corect diagnosticul, potrivit analizei dedicate din studiu, față de aproximativ 54% cât nimerise diagnosticul clinic pus în timpul vieții. Cu alte cuvinte, o singură scanare interpretată de algoritm s-a apropiat mult mai mult de adevărul confirmat la microscop decât evaluarea clasică.
Un rezultat promițător, dar încă la început
Entuziasmul trebuie totuși temperat, iar autorii înșiși o fac. Studiul este retrospectiv și de tip demonstrativ, adică arată că ideea funcționează, fără a fi încă o validare clinică definitivă. Grupul confirmat la autopsie, sursa celei mai spectaculoase cifre, cuprinde doar treisprezece pacienți, prea puțini pentru concluzii ferme. Iar cercetătorii recunosc că au lăsat deoparte tocmai cazurile grele din practica reală, precum pacienții care au simultan modificări de Alzheimer și de corpi Lewy, ceea ce poate să fi umflat performanța raportată.
Există și alte limite. Lotul de pacienți a fost puțin divers, majoritatea albi și non-hispanici, iar grupul cu corpi Lewy a fost în mare parte masculin, ceea ce ridică întrebări despre cât de bine se generalizează rezultatele. Sistemul a fost dezvoltat doar pe scanere de o anumită putere și nu se poate aplica direct altora. Merită menționat și că mai mulți autori sunt cofondatori și acționari ai unei firme care dezvoltă astfel de tehnologii și că metodei îi sunt asociate brevete, un context care nu invalidează rezultatele, dar cere transparență.
Deocamdată, sistemul rămâne o promisiune bine argumentată, nu un instrument gata de cabinet. Ideea de bază este însă solidă și atrăgătoare: o scanare RMN obișnuită, pe care spitalele o fac oricum, ar putea ajuta într-o zi la deosebirea rapidă a două demențe ușor de confundat. Dacă va trece testul unor studii mai mari și mai diverse, un asemenea instrument ar putea aduce diagnostice mai devreme și mai corecte, iar pentru pacienți asta înseamnă tratamentul potrivit la momentul potrivit.
Sursa studiului
Autori: Robin Chen, Shannon Y. Chiu, Jesse C. DeSimone, Wei-En Wang, Angelos Barmpoutis, Corey T. McMillan, Hamsanandini Radhakrishnan, David John Irwin, Lyles Clark, Kejal Kantarci, Bradley F. Boeve, David E. Vaillancourt
Instituții: J. Crayton Pruitt Family Department of Biomedical Engineering și Department of Applied Physiology and Kinesiology, University of Florida, Gainesville — Department of Neurology, Mayo Clinic, Scottsdale și Department of Radiology, Mayo Clinic, Rochester — Department of Neurology, University of Pennsylvania, Philadelphia
Studiu: „Automated Imaging Differentiation for Dementia Including Alzheimer Disease Dementia and Dementia With Lewy Bodies”, Neurology: Open Access, vol. 2, nr. 2, iunie 2026
Lasă un răspuns