Un studiu internațional arată că norii tropicali adânci și curați pot atinge niveluri de suprasaturare a vaporilor de apă mult mai ridicate decât se credea, oferind condițiile exact potrivite pentru ca particulele minuscule de aerosoli să intensifice creșterea norilor de furtună.
De zeci de ani, oamenii de știință dezbat dacă particulele minuscule de aerosoli, praf, fum sau alte particule fine din atmosferă, pot face norii de furtună tropicali să crească mai puternic. Întrebarea contează pentru că norii convectivi adânci influențează ploile, fulgerele și clima, iar micile particule care alimentează formarea picăturilor de nor pot schimba în moduri subtile fizica din interiorul lor. Un nou studiu, publicat în Advances in Atmospheric Sciences, arată acum că exact condițiile necesare pentru acest mecanism, mult timp considerate rare, pot apărea de fapt în anumite tipuri de nori tropicali reali.
Un mecanism greu de observat, pentru că norii greșiți au fost studiați
Mecanismul propus se numește „intensificare convectivă indusă de condensarea aerosolilor”. Pentru ca acesta să funcționeze, norii trebuie să atingă o suprasaturare ridicată a vaporilor de apă, o stare în care aerul conține mai mulți vapori de apă decât ar rămâne în mod normal în echilibru. În aceste condiții, adăugarea de particule de aerosoli poate forma multe picături noi, poate intensifica condensarea, poate elibera căldură latentă suplimentară și, în teorie, poate întări curenții de aer ascendenți din interiorul norilor convectivi.
Măsurătorile anterioare din avioane nu au găsit, în general, nivelul ridicat de suprasaturare necesar pentru acest proces, dar absența lui nu însemna neapărat că fenomenul nu apare niciodată. Multe observații anterioare s-au concentrat pe nori unde o suprasaturare ridicată ar fi fost oricum puțin probabilă, nori relativ poluați, nori calzi și puțin adânci, sau nori observați sub regiunile convective cele mai profunde, unde precipitațiile și unirea picăturilor reduc suprafața disponibilă pentru condensare.
Nori adânci, curați, deasupra oceanului: locul unde fenomenul devine vizibil
O echipă internațională din China, Statele Unite și Israel a analizat date din avioane colectate în cadrul unei campanii NASA desfășurate deasupra Filipinelor și a oceanelor tropicale învecinate, în 2019. Cercetătorii au estimat suprasaturarea folosind viteza curenților ascendenți și distribuția dimensiunilor picăturilor din nori. Rezultatele arată că norii convectivi tropicali pot atinge o suprasaturare mult mai ridicată decât indicaseră măsurătorile aeriene comparabile anterioare, ajungând la aproximativ 10% la o altitudine cu temperaturi de circa -5°C, acolo unde norii erau încă dominați de picături de apă suprarăcită.
Concluzia a fost confirmată independent de un al doilea studiu, realizat în cadrul unei campanii separate cu avioane deasupra Texasului și Louisianei, care a găsit valori rare, dar extreme, de suprasaturare de aproximativ 11% în curenții ascendenți din nori convectivi adânci. „Studiile anterioare au analizat nori poluați sau puțin adânci, tipuri care de obicei nu creează condițiile de suprasaturare ridicată necesare pentru intensificarea prin condensare. Nu e de mirare că nu au observat acest mecanism în acțiune”, a explicat Daniel Rosenfeld, de la Universitatea Ebraică din Ierusalim și Universitatea Wuhan, participant la ambele studii. „Observațiile noastre arată clar: dacă vrei să vezi acest mecanism în acțiune, trebuie să te uiți la nori adânci și curați, deasupra oceanului”.
Descoperirea nu demonstrează încă faptul că aerosolii au întărit efectiv norii studiați, dar arată că exact condițiile atmosferice necesare pentru ca acest lucru să se întâmple există în norii tropicali reali, iar viitoarele campanii de măsurare vor trebui să compare direct norii curați și poluați pentru a înțelege mai bine impactul asupra ploilor, fulgerelor și climei.
Sursă:
Zengxin Pan, Daniel Rosenfeld, Lin Zang, Feiyue Mao, Jiwen Fan — Institute of Atmospheric Physics, Chinese Academy of Sciences, în colaborare cu Universitatea Ebraică din Ierusalim și Universitatea Wuhan — Advances in Atmospheric Sciences, publicat 18 iunie 2026, DOI: 10.1007/s00376-026-5894-y
Studiu complementar: Saurabh Patil, Greg M. McFarquhar et al. — Journal of Geophysical Research: Atmospheres, 2026, 131 (12), DOI: 10.1029/2025JD045547
Comunicat de presă: SciTechDaily / Institute of Atmospheric Physics, Chinese Academy of Sciences
Citiți și:
Lasă un răspuns