Un studiu al Universității din Michigan, bazat pe aproape 400.000 de postări reale de pe rețelele sociale, arată că natura nu este o experiență unică și uniformă, ci diferă radical în funcție de tipul de mediu natural în care ne aflăm.

De obicei, cercetătorii care studiază beneficiile petrecerii timpului în natură își întreabă participanții despre asta în laborator sau prin chestionare. O echipă condusă de Kate Schertz, cercetătoare postdoctorală în psihologie la Universitatea din Michigan, a ales o abordare diferită: în loc să întrebe oamenii cum experimentează natura, cercetătorii au analizat direct postările pe care americanii le-au făcut deja, în mod spontan, despre experiențele lor în aer liber.

Un parc din oraș nu înseamnă același lucru ca o pădure sălbatică

Analiza celor aproape 400.000 de postări a arătat că, indiferent de context, oamenii vorbesc despre natură într-un ton copleșitor de pozitiv, fie că merg pe jos, fac camping, vânează, fotografiază peisaje sau petrec pur și simplu timp cu familia și prietenii. Ceea ce s-a schimbat radical, însă, a fost tipul de poveste spusă, în funcție de mediu. Parcurile urbane au fost asociate mai des cu ieșiri în familie și activități recreative simple, în timp ce peisajele rurale și sălbatice au inspirat postări despre aventură și camping, adesea însoțite de hashtag-uri populare precum #GetOutside sau #OptOutside.

„Rezultatele noastre arată că natura nu este o experiență unică și uniformă”, a explicat Kate Schertz, prima autoare a studiului. „Beneficiile psihologice pe care oamenii le primesc depind nu doar de faptul că petrec timp în aer liber, ci și de tipul de mediu natural pe care îl experimentează”. Cu alte cuvinte, o plimbare de zece minute printr-un parc de cartier și un weekend petrecut într-o zonă sălbatică, departe de civilizație, nu par să activeze aceleași tipuri de conexiuni și emoții, chiar dacă ambele sunt, formal, „experiențe cu natura”.

Ce înseamnă asta pentru felul în care protejăm spațiile verzi

Concluzia are implicații directe pentru politicile de mediu și de urbanism. „Rezultatele noastre ne amintesc că accesul la natură nu înseamnă pur și simplu să ai un spațiu verde în apropiere”, a adăugat Schertz. „Medii diferite susțin experiențe, relații și conexiuni diferite cu lumea naturală.” Practic, un oraș care își propune să ofere locuitorilor beneficiile naturii nu poate face asta doar plantând copaci într-un parc, dacă nu oferă și acces la tipuri mai variate de spații naturale.

Studiul sugerează că protejarea naturii nu ar trebui să însemne doar conservarea unor locuri frumoase, ci și păstrarea multitudinii de experiențe pe care aceste locuri le fac posibile, de la primul picnic al unui copil într-un parc de cartier, până la weekendul unui rucsacar într-o zonă sălbatică. Cercetarea, realizată în colaborare cu Serviciul Forestier al SUA și Universitatea din Chicago, a fost finanțată parțial de National Science Foundation și de John Templeton Foundation.

Descoperirea arată că, atunci când vine vorba despre natură, întrebarea corectă nu este doar „cât timp petrecem în aer liber”, ci și „în ce fel de aer liber”, pentru că fiecare tip de mediu natural pare să ne ofere ceva diferit.

---

Sursă: Kathryn E. Schertz, Sonya Sachdeva, Ethan Kross, Marc G. Berman — Universitatea din Michigan, Serviciul Forestier al SUA, Universitatea din Chicago — Environment and Behavior — DOI: 10.1177/00139165261466568