Peste 5300 de ani de la moartea sa, Ötzi, mumia de gheață descoperită în Alpi, găzduiește încă un ecosistem microbian activ: cercetătorii au reușit pentru prima dată să separe bacteriile din intestinul său original de cele care i-au colonizat corpul după moarte, inclusiv drojdii adaptate la frig care ar fi supraviețuit alături de el în gheață timp de milenii.
Ötzi, cea mai veche mumie naturală cunoscută din Europa, este păstrată într-o cameră frigorifică la o temperatură constantă de -6°C și o umiditate relativă de 99%, la Muzeul de Arheologie din Tirolul de Sud. O echipă de cercetători de la Eurac Research a realizat acum cea mai detaliată investigație de până acum asupra comunității microbiene asociate mumiei, de la flora intestinală a unui om din Epoca Cuprului, până la drojdii adaptate frigului extrem.
Trei surse distincte de microorganisme
Folosind o gamă largă de eșantioane, gheață de pe suprafața mumiei, apă rezultată din topire din interiorul ei, numeroase tampoane de recoltare, precum și date din studii anterioare asupra țesuturilor interne și conținutului stomacal, cercetătorii au reușit să distingă microorganismele care trăiau deja în corpul lui Ötzi în timpul vieții de cele care l-au colonizat abia după moarte, fie în perioada petrecută în gheață, fie în cei peste treizeci de ani de conservare modernă. Pentru context asupra influențelor de mediu, a fost analizată și o probă de sol de la locul descoperirii, prelevată și congelată chiar în 1991, în momentul recuperării mumiei.
Echipa a identificat trei surse distincte pentru ceea ce ar putea fi numit „microbiomul” lui Ötzi: microorganisme intestinale antice, dezvoltate în timpul vieții sale, viață microbiană apărută post-mortem prin descompunere și prin microorganisme provenite din ghețar, și contaminanți moderni, introduși prin manipularea și depozitarea mumiei de-a lungul deceniilor. Microorganismele antice au fost găsite predominant în țesuturile interne, în timp ce cele provenite din ghețar și contaminanții moderni au dominat suprafața externă a corpului. Distincția dintre organismele antice și cele mai recente a fost posibilă datorită semnelor clare de deteriorare specifice ADN-ului vechi.
O floră intestinală rară în lumea modernă
În probele de țesut intern, echipa a detectat material genetic aparținând bacteriilor din flora intestinală originală a lui Ötzi. Această comunitate microbiană seamănă izbitor cu puținele exemple cunoscute de microbiom intestinal din populațiile umane timpurii, bacterii rareori întâlnite la oamenii care trăiesc astăzi în societăți industrializate moderne, dar prezente încă la persoane cu stiluri de viață tradiționale, non-industrializate.
Descoperirea neașteptată a studiului a fost identificarea a patru specii de drojdii adaptate la frig, cu similarități genetice față de fungi din regiuni precum Antarctica, ceea ce sugerează originea lor din mediul glaciar. Daunele semnificative asupra ADN-ului acestor drojdii le leagă de ecosistemul antic din Alpi în care a murit Ötzi. Aceste organisme, deși dormante, ar putea fi în continuare viabile, capabile să reînvie chiar și după mii de ani petrecuți în ghețar.
Studiul a mai arătat că măsurile timpurii de conservare a mumiei ar fi putut, fără intenție, să favorizeze anumite microorganisme: trei dintre cele patru drojdii identificate au capacitatea genetică de a descompune fenolul, o substanță aplicată pe suprafața mumiei după descoperirea ei, în 1991, pentru a elimina dezvoltarea fungică, substanță pe care drojdiile ar fi putut-o folosi drept sursă de hrană.
„Microbiomul unei mumii este unic pentru că avem de-a face, în același timp, cu microbi vechi de peste 5000 de ani și cu microbi moderni, introduși de la descoperire încoace”, a explicat Mohamed S. Sarhan, microbiolog și autorul principal al studiului. Conform cercetătorilor, descoperirile ar putea avea aplicații și dincolo de arheologie, drojdiile adaptate la frig fiind studiate deja pentru procese industriale eficiente energetic, precum fermentația la temperaturi joase.
Departe de a fi doar un obiect istoric conservat, Ötzi se dovedește a fi un ecosistem biologic dinamic, în care microorganismele antice și cele moderne coexistă și pot fi, pentru prima dată, deosebite clar unele de altele, oferind cercetătorilor o fereastră neprețuită spre microbiomul uman al Epocii Cuprului.
Sursă: Mohamed S. Sarhan et al. — The Iceman’s microbiome: unveiling millennia of microbial diversity and continuity, Microbiome, 2026, DOI: 10.1186/s40168-026-02417-6 — Eurac Research, Institutul pentru Mumii și Omul de Gheață, Bolzano, Italia
Foto: Reconstituirea imaginii lui Ötzi, realizată cu ajutorul AI
Lasă un răspuns