La o scădere identică în greutate, dieta ketogenică a redus grăsimea din ficat cu 67%, față de 45% la dietele mediteraneeană și vegetală săracă în grăsimi, potrivit unui studiu clinic randomizat de la Washington University.

Cercetătorii au urmărit 55 de adulți cu obezitate, prediabet și ficat gras – dintre care 42 au dus studiul până la capăt – repartizați aleatoriu pe trei diete cu compoziții radical diferite: ketogenică (aproximativ 4% din energie provenită din carbohidrați), mediteraneeană (50% carbohidrați) și vegetală, foarte săracă în grăsimi (70% carbohidrați). Toată mâncarea le-a fost furnizată gata preparată, participanții s-au întâlnit săptămânal cu un dietetician, iar aderența la protocol a depășit 95%. Ținta a fost aceeași pentru toate cele trei grupuri: o scădere de circa 10% din greutatea corporală, atinsă în patru-cinci luni.

Ficatul a reacționat diferit de restul corpului

Sensibilitatea la insulină în mușchi a crescut cu aproximativ 50% în toate cele trei grupuri, indiferent de dietă. În ficat, însă, diferența a fost clară: sensibilitatea la insulină a crescut de două până la trei ori mai mult la grupul ketogenic decât la celelalte două (p < 0,001). Cantitatea de trigliceride din interiorul ficatului a scăzut cel mai mult tot la grupul ketogenic, la fel ca hemoglobina glicată și valorile glicemiei și insulinei măsurate pe parcursul a 24 de ore.

„Știm că scăderea în greutate poate îmbunătăți sănătatea metabolică la persoanele cu obezitate”, a explicat Samuel Klein, autorul coordonator al studiului, de la Washington University School of Medicine din St. Louis. „Datele noastre sugerează că, dacă ai un conținut ridicat de grăsime în ficat și prediabet, reducerea aportului de carbohidrați poate avea efecte terapeutice importante asupra metabolismului, dincolo de simpla scădere în greutate”.

Colesterolul nu s-a schimbat, deși dieta a fost bogată în grăsimi

Nu au existat diferențe între cele trei grupuri în privința colesterolului LDL, a apolipoproteinei B sau a trigliceridelor plasmatice măsurate pe 24 de ore. Max Petersen, primul autor al studiului, a numit acest rezultat cel mai surprinzător: participanții din grupul ketogenic nu au avut o creștere a grăsimilor din sânge sau a colesterolului, deși au consumat cea mai mare cantitate de grăsime dintre cele trei grupuri.

Petersen a mai spus că medicamentele bazate pe GLP-1 au schimbat radical tratamentul obezității, oferind o farmacoterapie foarte eficientă pentru scăderea semnificativă în greutate, dar că studiul arată că și compoziția exactă a dietei poate aduce beneficii suplimentare.

Aproape jumătate dintre pacienți au ieșit din zona de prediabet

După patru-cinci luni de dietă ketogenică, aproximativ 50% dintre participanți nu mai îndeplineau criteriile de prediabet, față de 29% la grupul cu dietă mediteraneeană și doar 7% la grupul cu dietă vegetală săracă în grăsimi. Grupul ketogenic a avut și cea mai mare creștere a glucagonului – hormonul care favorizează arderea grăsimii din ficat – și cea mai mare scădere a insulinei din sânge.

Boala ficatului gras afectează aproximativ 75% dintre adulții cu obezitate la nivel mondial și a devenit cea mai rapidă cauză de boală hepatică cronică și ciroză, a precizat Petersen, adăugând că rezultatele arată cum o dietă ketogenică săracă în carbohidrați ar putea reduce această statistică.

Rezultatele arată că, la scădere egală în greutate, compoziția dietei contează pentru ficat mult mai mult decât pentru restul corpului – iar pentru pacienții cu prediabet și ficat gras, alegerea dintre keto, mediteraneeană sau vegetală nu este indiferentă.

---

Sursă: Max C. Petersen, Gordon I. Smith, Sarah S. Farabi, Hector H. Palacios, Mahalakshmi Shankaran, Marc K. Hellerstein, Bruce W. Patterson, Samuel Klein — Washington University School of Medicine, St. Louis, publicat în Cell Metabolism, 27 august 2026, DOI: 10.1016/j.cmet.2026.07.020