Peste 1 miliard de oameni trăiesc cu obezitate la nivel global, iar Organizația Mondială a Sănătății tocmai a publicat primele sale ghiduri pentru medicamentele GLP-1. Riscul, avertizează un text de opinie din Science, este ca interesele comerciale să transforme promisiunea de acces echitabil într-o nouă sursă de inegalitate.

E greu de exagerat cât loc ocupă medicamentele de tip GLP-1 (glucagon-like peptide-1) în discuția publică despre obezitate. Un val de studii, articole și postări pe rețelele sociale dezbate eficiența, costul și oportunitatea folosirii acestor medicamente, nu doar pentru obezitate, ci și pentru afecțiuni ale pielii, disfuncție erectilă, sarcină sau adicții. În decembrie 2025, Organizația Mondială a Sănătății (OMS) a publicat primul său ghid global care recomandă medicamentele GLP-1 pentru tratamentul obezității, angajându-se totodată să dezvolte un cadru care să asigure „acces echitabil” pentru miliardul de oameni afectați la nivel mondial. Ghidul merge mai departe și cere „politici solide la nivel de populație” pentru a aborda cauzele profunde ale obezității, generate de mediile alimentare nesănătoase. Problema, arată textul de opinie publicat în Science, este că aceste recomandări apar într-un moment marcat de presiuni comerciale intense între companiile farmaceutice, companiile alimentare care vor o parte din piața GLP-1 și industria wellness, care promovează suplimente și programe de telemedicină pentru ceea ce a fost deja etichetat drept „stilul de viață GLP-1”. Acest context comercial este exact terenul propice pentru consecințe neintenționate, care pot submina obiectivul unui acces corect la aceste medicamente.

Promisiunea inițială: mai puțină vină, mai multă echitate

„Era Ozempic” a generat un optimism considerabil legat de sănătatea publică și de echitate. Medicamentele GLP-1 par să întărească biochimic rezistența consumatorilor la „zgomotul alimentar” indus de produsele ultraprocesate, concepute special pentru a stimula supraalimentarea. Ajutându-i pe utilizatori, pe cercetători, pe factorii de decizie și pe publicul larg să înțeleagă mai bine că obezitatea este condusă mai degrabă de compulsie și pofte decât de simpla voință, medicamentele GLP-1 ar putea chiar muta responsabilitatea de la indivizi către sistemele alimentare încărcate cu produse ultraprocesate. Când efectele GLP-1 fac vizibile paralelele dintre alimentele ultraprocesate hiperpalatabile, tutun și alcool, cadrele științifice și de reglementare existente pentru substanțele care creează dependență ar putea fi folosite pentru a face mediile alimentare mai sănătoase. Susținătorii acestei viziuni optimiste au mers și mai departe, argumentând că medicamentele GLP-1 ar putea reduce drastic inegalitățile de sănătate, tocmai pentru că obezitatea este mai răspândită în comunitățile defavorizate.

Interesele comerciale trag în direcția opusă

Pe măsură ce era Ozempic se desfășoară rapid, interesele comerciale par însă să împingă lucrurile exact în direcția opusă. Liderii pieței GLP-1, Eli Lilly și Novo Nordisk, promovează o interpretare biomedicală a obezității, ca boală cronică și recidivantă. Cercetători finanțați de aceste companii au propus recent o nouă categorie de diagnostic, „obezitate preclinică”, care ar putea submina eforturile colective de prevenție, mutând dezbaterea către tratamente individuale în locul politicilor de sănătate publică. Amazon și platforme de wellness online, inclusiv Weight Watchers, oferă acum programe de telemedicină și livrare „în aceeași zi” pentru utilizatorii de GLP-1, la costuri inaccesibile pentru majoritatea oamenilor. Cu profituri uriașe în joc, Eli Lilly fiind prima companie din domeniul sănătății care a atins o evaluare de 1.000 de miliarde de dolari, sarcina OMS de a păstra echitatea în acces și de a reforma mediile alimentare devine tot mai dificilă.

Prescrierea corectă a medicamentelor GLP-1 ar putea, teoretic, reduce inegalitățile de sănătate, dar acest lucru presupune ca sistemele de sănătate să aibă resursele financiare și legale necesare pentru a implementa un acces echitabil. Industria farmaceutică a fost însă dintotdeauna condusă în primul rând de protejarea propriilor interese comerciale, așa cum au arătat și tensiunile legate de accesul echitabil la vaccinurile anti-COVID-19. Costurile ridicate ale medicamentelor GLP-1 brevetate creează oportunități de piață pentru versiuni generice neaprobate, cu posibile riscuri de siguranță, și pentru produse periculoase de slăbit, precum ceaiurile care conțin substanțe interzise.

Industria alimentară își reinventează produsele

În același timp, companiile din industria alimentară caută să compenseze pierderile de profit cauzate de scăderea consumului de alimente ultraprocesate, rebranduindu-și produsele ca „alimente funcționale” pentru stilul de viață GLP-1. Medicamentele GLP-1 oferă un motiv convenabil pentru micșorarea discretă a porțiilor, adaptate apetitului redus al consumatorilor. Companiile pot compensa în plus scăderea cererii prin reformularea produselor, pentru a le crește palatabilitatea și a modifica textura alimentelor, astfel încât să crească rata de masticație atât la utilizatorii de GLP-1, cât și la ceilalți consumatori. Industria alimentară a demonstrat de multă vreme capacitatea de a transforma îngrijorările legate de sănătate în oportunități de piață, deturnând totodată atenția de la propriul rol în epidemia de obezitate. Era Ozempic ar putea avea, astfel, consecința neintenționată de a consolida puterea de piață a industriei alimentare, perpetuând în același timp inflația prețurilor și mediile alimentare nesănătoase.

OMS are dreptate să lege accesul echitabil la medicamentele GLP-1 de reforma mediilor alimentare, cele două fiind, împreună, o cale reală de ieșire din epidemia de obezitate. Însă era Ozempic ar putea reconfigura puterea și profitul din industriile alimentară, farmaceutică și de wellness în moduri care, de fapt, restrâng accesul atât la medicamente, cât și la medii alimentare mai sănătoase. Pentru ca aceste medicamente să reducă, nu să adâncească inegalitățile de sănătate, guvernele și liderii din sănătate trebuie să impună limite clare forțelor comerciale care se grăbesc să profite de pe urma fenomenului GLP-1.

---

Sursă: Luc L. Hagenaars (Department of Public Health, Amsterdam UMC) și Laura A. Schmidt (Philip R. Lee Institute for Health Policy Studies, University of California, San Francisco) — Science — 10.1126/science.ael8715