Pe 6 septembrie, Jensen Huang a scris pe X că AGI „a sosit”, la câteva zile după ce OpenAI și-a lansat noul model, Astra. Compania însăși evită să facă aceeași afirmație. Iar termenul pe care Huang îl declară atins nu are, deocamdată, nicio definiție sau niciun test asupra căruia comunitatea științifică să fi convenit.
Pe 3 septembrie, OpenAI a lansat GPT-6 Astra, ultimul din seria sa de modele. Trei zile mai târziu, Jensen Huang, directorul Nvidia, a postat pe X un mesaj scurt: „AGI has arrived” – AGI, inteligența artificială generală, a sosit. În aceeași postare, Huang a ținut să amintească faptul că Astra a fost antrenat pe cipuri Nvidia și a rezumat parcursul industriei din ultimii patru ani: „De la ChatGPT la o1 la Astra.”
Nu e prima dată când Huang face o astfel de declarație. În martie 2026, la podcastul lui Lex Fridman, spusese deja „cred că am atins AGI” – folosind atunci un criteriu propriu: capacitatea unei inteligențe artificiale de a construi și conduce, chiar și temporar, o afacere de un miliard de dolari.
Un prag mișcător
Greg Brockman, președintele și cofondatorul OpenAI, a preluat ideea într-o formă mai prudenă. Pe 6 septembrie, a scris pe X că industria „intră acum în era AGI” – fie că pragul a fost trecut cu acest model, cu cel anterior sau va fi trecut cu următorul – mulțumind, în aceeași postare, partenerilor companiei.
| „Intrăm acum în era AGI — fie că vorbim despre acest model, despre cel anterior sau despre următorul.” — Greg Brockman, președinte și cofondator OpenAI, pe X, 6 septembrie 2026 |
OpenAI însăși nu a mers atât de departe. Compania a prezentat Astra ca fiind rapid și versatil, capabil să execute autonom sarcini pe calculator – potrivit materialului promoțional al lansării, „orice poți face tu pe un calculator, Astra poate face pentru tine. Rapid”, dar fără a revendica oficial atingerea AGI.
De ce termenul e disputat
Problema, spun criticii, e că AGI nu are o definiție sau un test unanim acceptate. Termenul desemnează, în sens larg, o inteligență artificială capabilă să egaleze sau să depășească omul într-o gamă largă de sarcini intelectuale — spre deosebire de sistemele specializate, construite pentru o singură activitate. Dar granița exactă rămâne negociabilă, iar fiecare declarație de tipul celei făcute de Huang pornea, de regulă, de la o definiție proprie.
Cercetătorul Gary Marcus, profesor la New York University și critic de lungă durată al industriei AI, a reacționat direct la postarea lui Huang.
| „E trist să văd că Jensen susține că AGI a sosit, fără nicio dovadă și fără nicio definiție.” — Gary Marcus, profesor la New York University |
Marcus a adăugat că Astra nu îndeplinește criteriile obișnuite pentru AGI și că declararea victoriei fără un acord prealabil asupra termenului „nu face decât să tulbure apele.”
Pe LinkedIn, profesorul Ethan Mollick a propus o formulă intermediară: „jagged AGI” – AGI cu profil neregulat. Sistemele actuale, scrie el, sunt deja mai bune decât omul mediu în numeroase domenii, dar rămân surprinzător de slabe în altele – iar tocmai această distribuție inegală a capacităților face imposibilă o afirmație tranșantă.
| „Suntem într-o eră AGI, dar una neregulată – mai buni decât omul mediu în multe domenii, mai slabi în altele.” — Ethan Mollick, profesor la Wharton School, pe LinkedIn |
| Ce arată, de fapt, cercetarea Dincolo de dezacordul terminologic, există și un scepticism mai larg, de fond. Un sondaj realizat în 2025 de Association for the Advancement of Artificial Intelligence, în cadrul unui panel prezidențial dedicat viitorului cercetării în AI, a chestionat 475 de cercetători din domeniu. 76% dintre ei au considerat improbabil sau foarte improbabil ca simpla extindere („scalare”) a metodelor actuale de AI – modele tot mai mari, antrenate pe tot mai multe date și cipuri – să conducă, prin ea însăși, la AGI. Cu alte cuvinte, majoritatea cercetătorilor consultați nu cred că drumul de la Astra la o inteligență artificială generală trece doar prin construirea unor modele și mai mari. |
Deocamdată, disputa rămâne una de limbaj cel puțin la fel de mult ca una tehnică. Huang spune că pragul a fost trecut; Brockman sugerează că suntem cel puțin la începutul unei ere noi; OpenAI se ferește să declare oficial atingerea AGI; iar cercetători precum Mollick sau Marcus repetă că, fără o definiție comună, afirmația nu poate fi nici demonstrată, nici infirmată. Ce s-ar schimba, de fapt, dacă industria ar cădea vreodată de acord asupra unui singur test pentru AGI și cine ar avea de câștigat, sau de pierdut, dintr-un asemenea consens?
SURSELE
• Cybernews (Marcus Walsh), 7 septembrie 2026 — relatarea principală
• Postarea lui Jensen Huang pe X, 6 septembrie 2026
• Postarea lui Greg Brockman pe X, 6 septembrie 2026
• Fortune / Benzinga — declarația lui Huang la podcastul Lex Fridman, martie 2026
• Sondaj AAAI (Association for the Advancement of Artificial Intelligence), Presidential Panel on the Future of AI Research, 2025, 475 de cercetători




Lasă un răspuns