O nouă hartă radio a Cvintetului lui Stephan arată că turbulența gazului molecular, nu lipsa acestuia, este cea care decide unde se nasc stelele în acest grup de galaxii aflate în coliziune.

Formarea stelară dintr-o galaxie este strâns legată de cantitatea de gaz molecular disponibil. În trecutul îndepărtat, când interacțiunile dintre galaxii erau mult mai frecvente, aceste apropieri comprimau gazul molecular, determinând norii denși să se prăbușească sub propria gravitație și să dea naștere unor stele noi. Există însă un fenomen curios, observat în unele regiuni bogate în gaz molecular: deși au la dispoziție suficientă materie primă pentru a forma stele, acestea produc surprinzător de puține. De ce o coliziune galactică declanșează formarea stelară în unele zone, dar o suprimă în altele, a rămas mult timp o întrebare deschisă pentru astronomi.

Prima hartă detaliată a gazului molecular din grup

Pentru a înțelege acest fenomen, o echipă de cercetători de la Universitatea Metropolitană Osaka a folosit Atacama Compact Array, o rețea de radiotelescoape situată în Chile, pentru a construi prima hartă detaliată a gazului molecular din întreg Cvintetul lui Stephan, un grup apropiat de galaxii aflate în interacțiune. Deși poartă numele de „cvintet”, doar patru dintre cele cinci galaxii vizibile fac parte, de fapt, din același grup compact, aflat în plină coliziune.

Cea mai mare parte a gazului molecular din regiune se află în discul galaxiei NGC 7319 și în zonele dintre galaxii, inclusiv filamentul de șoc și coada de maree provenită din NGC 7319. O cantitate mare de gaz de hidrogen neutru este distribuită în afara galaxiilor, formând cozi de maree proeminente care se întind spre est, dinspre NGC 7319.

Unde gazul se mișcă mai violent, se nasc mai puține stele

Când cercetătorii au comparat cantitatea și mișcarea gazului din diferite regiuni cu eficiența formării stelare din acele zone, au descoperit că regiunile în care gazul molecular se mișca mai violent formau stele mult mai puțin eficient, chiar și acolo unde gazul era abundent. „Interacțiunile dintre galaxii pot atât comprima, cât și disipa gazul molecular, creând diferențe dramatice în activitatea de formare stelară”, a explicat Misaki Yamamoto, de la Școala Doctorală de Științe a Universității Metropolitane Osaka. „Aceste rezultate arată că turbulența este un factor important în reglarea locurilor în care se pot forma stele.”

Echipa a propus un model prin care turbulența generată de interacțiunea dintre galaxii împiedică gazul să se așeze, să se concentreze și, în cele din urmă, să se prăbușească pentru a forma stele noi, chiar dacă acel gaz este prezent din abundență. „Formarea stelară este unul dintre cele mai fundamentale procese din evoluția galaxiilor. Studii precum al nostru ne ajută să rafinăm imaginea pe care o avem despre univers și ne îndeamnă să reflectăm asupra locului nostru în el”, a adăugat conferențiarul Kazuyuki Muraoka, coautor al studiului.

Cvintetul lui Stephan arată că, la scară galactică, abundența materiei prime nu garantează nimic: mișcarea acelei materii poate conta la fel de mult ca prezența ei atunci când vine vorba despre nașterea unor lumi noi.

---

Sursă: Misaki Yamamoto, Fumiya Maeda, Kazuyuki Muraoka, Fumi Egusa, Shinya Komugi, Bunyo Hatsukade, Hiroyuki Kaneko, Masato I. Kobayashi, Kotaro Kohno, Ayu Konishi, Kana Morokuma-Matsui, Kouichiro Nakanishi, Kouji Ohta, Universitatea Metropolitană Osaka, The Astrophysical Journal — „Molecular Gas Structure and Star Formation Diversity in Stephan’s Quintet Revealed by ACA CO(1–0) Mapping”

---

Foto: X-ray: NASA/CXC/CfA/E. O’Sullivan Optical: Canada-France-Hawaii-Telescope/Coelum – NASA Image of the Day Gallery, url=http://www.nasa.gov/multimedia/imagegallery/image_feature_1408.html, Public Domain, https://commons.wikimedia.org/w/index.php?curid=8464035