De aproape două secole, studenții la microbiologie învață să lucreze lângă flacăra unui arzător Bunsen, ca într-o zonă protejată de bacterii. Un studiu publicat în Microbiology Spectrum arată că protecția aceasta nu există, cel puțin nu în condiții obișnuite de laborator.

Practica e veche și larg răspândită: flacăra arzătorului încălzește aerul, aerul cald urcă, iar curentul ascendent ar trebui să care praful, celulele de piele și bacteriile de pe suprafața de lucru. Studenții sunt instruiți să lucreze aproape de flacără, într-o presupusă „zonă sterilă”. O echipă de la Providence College, din Rhode Island, condusă de Hannah E. Gavin, a decis să verifice experimental dacă această zonă chiar există.

Ce au descoperit cercetătorii

Echipa a folosit o bacterie ușor de urmărit, Gordonia rubripertincta, de culoare portocalie și fără potențial de contaminare obișnuită în laborator. Au așezat plăci Petri la 10 centimetri de un arzător aprins și altele, identice, lângă un arzător stins, apoi au numărat coloniile bacteriene depuse. În toate cele trei seturi de teste realizate, plăcile de lângă flacăra aprinsă nu au avut mai puține bacterii decât cele de lângă arzătorul stins. Singura situație în care flacăra a redus contaminarea a fost una cu o cantitate de bacterii aeropurtate „cu ordine de mărime mai mare”, spune Gavin, decât s-ar întâlni de obicei într-un laborator modern.

O tradiție fără dovezi scrise

Cercetătorii nu au găsit, în literatura științifică, niciun studiu care să fi măsurat cantitativ contaminarea microbiană din jurul unui arzător Bunsen aprins. Protocoalele de laborator recomandă lucrul „aproape de flacăra arzătorului Bunsen, unde curenții de aer sunt trași în sus”, dar nu citează date experimentale, iar sursele care susțin existența zonei sterile nu sunt nici măcar de acord asupra razei acesteia, cu diferențe de peste două ori între estimări.

Absența acestor dovezi nu e o observație nouă. Într-un comentariu din 1996, publicat în revista Resonance, biologul Melind Watve scria că „nu există niciun raport autentic care să studieze cantitativ încărcătura microbiană a așa-numitei zone aseptice”. Potrivit lui Gavin, afirmația rămâne valabilă și în 2026.

Autorii spun că, exceptând un set restrâns de situații, arzătoarele Bunsen pot fi eliminate din practica de laborator și din sălile de curs fără să afecteze rigoarea cercetării.

---

Sursă: Kate DeVincent, Ariana Carretta, Vanessa Colina, Imani Laporte, Tyler Oung, Hannah E. Gavin — Providence College, Rhode Island — „As a component of aseptic technique, Bunsen burners do not universally decrease deposition of microbe-containing particles”, Microbiology Spectrum (2026), DOI: 10.1128/spectrum.01028-26