Timp de decenii, Miracinonyx trumani, animalul cunoscut popular drept „ghepardul american”, a fost considerat un echivalent nord-american al ghepardului african, pe baza asemănării fizice. Un nou studiu genetic arată însă că această asociere a fost înșelătoare: animalul era, de fapt, o rudă apropiată a pumei, capabilă să supraviețuiască în Arctica hrănindu-se aproape exclusiv cu pește.

Studiul, publicat în revista Current Biology de o echipă coordonată de cercetători de la University of California, Santa Cruz, a analizat paleogenomurile nucleare și izotopii stabili din patru fosile ale acestui carnivor dispărut, una din Wyoming și trei din teritoriul canadian Yukon.

Miracinonyx trumani a fost identificat pentru prima dată în anii 1970 și clasificat drept rudă apropiată a ghepardului modern, din Africa și Asia, pe baza corpului suplu, a picioarelor anterioare alungite și a cavităților nazale mărite, trăsături asociate de obicei cu alergarea rapidă.

Convergență evolutivă, nu rudenie

Compararea ADN-ului lui M. trumani cu cel al altor nouă specii de feline, de la lei la pisici domestice, a arătat că animalul a împărțit un strămoș comun cu ghepardul modern acum aproximativ 4,7 milioane de ani, o distanță genetică ce exclude o rudenie apropiată. În schimb, asemănarea sa fizică cu ghepardul este un exemplu clasic de convergență evolutivă, situația în care specii neînrudite dezvoltă independent trăsături similare pentru a se adapta la stiluri de viață asemănătoare.

„Este foarte greu să ne imaginăm o specie preistorică pe care nu am văzut-o vreodată fără să o comparăm cu ceva ce cunoaștem”, a explicat Molly Cassatt-Johnstone, autoarea principală a studiului, cercetătoare la Paleogenomics Lab al UC Santa Cruz.

Populații care mâncau aproape exclusiv pește

Poate cea mai neașteptată descoperire a studiului privește populațiile nordice ale speciei. Analiza izotopilor din oasele exemplarelor din Yukon arată că acestea se hrăneau aproape exclusiv cu pește, posibil inclusiv somon, în contrast puternic cu populațiile sudice, din regiuni precum Wyoming și Florida, care vânau prin metode generaliste, pe teren deschis.

Descoperirea extinde totodată aria geografică cunoscută a speciei cu 20 de grade de latitudine mai la nord decât se credea anterior și reprezintă prima înregistrare publicată a lui Miracinonyx în Canada.

O anatomie mai flexibilă decât a ghepardului adevărat

Spre deosebire de gheparzii moderni, care au adaptări anatomice specifice la nivelul antebrațelor și încheieturilor pentru stabilitate în alergarea de mare viteză, dar cu prețul unei flexibilități reduse, Miracinonyx păstra capacitatea de a imobiliza prada cu labele, la fel ca majoritatea celorlalte feline mari. Această flexibilitate anatomică se potrivește cu descoperirea privind dieta variată a speciei.

Un declin lent, nu un colaps brusc

Cercetătorii au examinat și diversitatea genetică a populațiilor studiate, pentru a înțelege dispariția speciei. „Miracinonyx a persistat mult timp fără semnele de consangvinizare la care ne-am fi așteptat înaintea unui colaps”, a explicat Beth Shapiro, autoarea principală senior a studiului, profesoară de biologie evolutivă la UC Santa Cruz și co-directoare a Paleogenomics Lab. „Declinul a fost lent, nu brusc, și asta ar putea explica de ce specia nu s-a putut adapta atunci când clima s-a schimbat.”

Povestea lui Miracinonyx e o lecție despre limitele felului în care reconstruim trecutul: o anatomie asemănătoare poate ascunde o identitate complet diferită, iar eticheta de „gheparul american”, deși memorabilă, s-a dovedit înșelătoare în ambele sensuri, atât biologic, cât și comportamental.

---

Sursă: Molly Cassatt-Johnstone, Beth Shapiro et al., University of California, Santa Cruz, Paleogenomics Lab, „Range and diet diversity in the Pleistocene American ‘cheetah’, Miracinonyx trumani”, Current Biology, 4 septembrie 2026, DOI: 10.1016/j.cub.2026.07.072