Copiii născuți cu o infecție congenitală din grupul TORCH, transmisă rar de la mamă la făt în timpul sarcinii, au un risc de aproape trei ori mai mare de a fi diagnosticați ulterior cu autism și de peste șapte ori mai mare de a avea o dizabilitate intelectuală, arată cel mai amplu studiu realizat până acum pe această temă.

Cercetarea, realizată de o echipă de la Karolinska Institutet din Suedia și publicată în JAMA Pediatrics, a analizat datele a 3,7 milioane de persoane născute în Suedia între 1987 și 2021, folosind registre naționale de sănătate, naștere, asigurări, educație și deces. Dintre acestea, 975 au fost diagnosticate cu o infecție congenitală din grupul TORCH.

TORCH este un acronim pentru un grup de agenți patogeni care pot traversa, în cazuri rare, placenta și pot infecta direct fătul: Toxoplasma (T), alte infecții precum sifilisul (O, de la „other”), rubeola (R), citomegalovirusul (C) și virusurile herpes simplex (H). Spre deosebire de multe infecții comune, care rămân, de regulă, limitate la organismul mamei, acești agenți patogeni pot afecta direct dezvoltarea fătului.

Riscuri mari, dar la o populație mică

Copiii cu o infecție congenitală TORCH au fost de aproximativ trei ori mai predispuși să primească ulterior un diagnostic de autism și de peste șapte ori mai predispuși să fie diagnosticați cu o dizabilitate intelectuală, comparativ cu copiii neinfectați. Riscul de dizabilitate intelectuală severă sau profundă a fost de până la 30 de ori mai mare.

„A fost deja cunoscut faptul că infecțiile TORCH pot fi dăunătoare în privința dizabilității intelectuale, dar am fost surprinși de amploarea riscurilor”, a declarat Hugo Sjöqvist, autorul principal al studiului și doctorand la Karolinska Institutet.

Cercetătorii subliniază, totuși, că infecțiile congenitale TORCH rămân rare, iar contribuția lor la nivelul întregii populații este limitată. Echipa estimează că aceste infecții ar putea fi asociate cu aproximativ 1,2% din totalul cazurilor de dizabilitate intelectuală severă din Suedia și cu doar aproximativ 0,034% din totalul cazurilor de autism din țară. La nivel individual, însă, cercetătorii estimează că aproximativ unul din cinci copii născuți cu o infecție TORCH ar putea dezvolta ulterior autism.

Efecte și la copiii fără diagnostic

Studiul a mai arătat că, chiar și printre copiii care nu au primit un diagnostic de autism sau de dizabilitate intelectuală, cei cu o infecție congenitală TORCH au obținut, în medie, note mai mici la școală decât copiii neinfectați. Cercetătorii nu au găsit, în schimb, legături clare între infecțiile TORCH și alte afecțiuni neuropsihiatrice, precum ADHD sau tulburarea obsesiv-compulsivă.

„Rezultatele noastre sugerează că anumite infecții transmise fătului în timpul sarcinii pot avea efecte pe termen lung asupra dezvoltării creierului. Deși aceste infecții congenitale sunt rare, unele dintre ele pot fi prevenite, ceea ce le face importante dintr-o perspectivă de sănătate publică”, a spus Reneé Gardner, cercetătoare la Departamentul de Sănătate Publică Globală al Karolinska Institutet și coautoare a studiului.

O problemă parțial prevenibilă

Echipa citează drept exemplu de succes rubeola congenitală, aproape eliminată complet în Suedia datorită programelor naționale de vaccinare cu vaccinul ROR (rujeolă, oreion, rubeolă). Alte măsuri de prevenție menționate de cercetători includ evitarea contactului cu saliva și urina copiilor mici pentru reducerea riscului de citomegalovirus, precum și evitarea cărnii insuficient gătite și spălarea atentă a legumelor pentru prevenirea toxoplasmozei.

Cercetătorii au atras atenția și asupra unei limite importante a sistemelor actuale de depistare: în Suedia, ca și în multe alte țări, screeningul neonatal pentru infecțiile TORCH nu este implementat universal, ceea ce înseamnă că este posibil ca multe cazuri asimptomatice să rămână nedetectate.

Mesajul studiului nu este unul alarmist, ci unul practic: infecțiile congenitale TORCH rămân rare și explică doar o mică parte din totalul cazurilor de autism, dar tocmai pentru că multe dintre ele pot fi prevenite, prin vaccinare sau igienă atentă în timpul sarcinii, rezultatele arată o zonă concretă în care sănătatea publică poate interveni cu efect real asupra dezvoltării copiilor.

---

Sursă: Hugo Sjöqvist, Christina Dalman, David Mataix-Cols, Reneé M. Gardner, Håkan Karlsson, Karolinska Institutet, „Congenital TORCH infections and neurodevelopmental outcomes: A population- and sibling-based cohort study”, JAMA Pediatrics, 21 septembrie 2026, DOI: 10.1001/jamapediatrics.2026.4229