Reexaminarea unor vestigii fosile păstrate peste 60 de ani la Muzeul de Istorie Naturală din Londra a dus la identificarea unei specii complet noi, veche de aproximativ 240 de milioane de ani, care ar putea schimba vârsta acceptată a uneia dintre cele mai importante situri fosilifere din lume pentru studiul originii dinozaurilor.
Noua specie, numită Dinodontosaurus isiyavamanda, a fost descrisă de o echipă internațională coordonată de University of Bristol, într-un studiu publicat în Journal of Vertebrate Paleontology. Animalul era un dicynodont erbivor, un grup de sinapside cu cioc și colți, rude îndepărtate ale mamiferelor moderne, dar nu reptile.
„Imaginați-vă un porc uriaș, cu cioc de țestoasă și colți puțin mai scurți decât cei ai unei morse”, a explicat Hady George, doctorand la University of Bristol și autorul principal al studiului. „Dinodontosaurus isiyavamanda era unul dintre erbivorele dominante ale mediului său. Numele Dinodontosaurus înseamnă „reptilă cu dinți teribili”, o referire la colții săi mari, deși nu era o reptilă, ci o rudă antică a mamiferelor.”
Redescoperirea unor vestigii vechi de șase decenii
Craniul și scheletul parțial ale exemplarului principal au fost colectate încă din 1963, în timpul unei expediții britanice în Tanzania, în stratul cunoscut sub numele de Manda Beds. Vestigiile au fost aduse la Muzeul de Istorie Naturală din Londra, unde au rămas parțial studiate zeci de ani. Nigel Larkin, coautor al noului studiu, examinase deja scheletul în 1994, în cadrul disertației sale de master, suspectând că ar putea reprezenta o specie nouă pentru știință, dar au fost necesari aproape 30 de ani pentru a organiza colaborarea internațională necesară descrierii formale.
Un al doilea specimen, un craniu fragmentar, a fost descoperit în 2012. Folosind scanare CT și imagistică 3D de suprafață, paleontologii au examinat în detaliu vestigiile și au efectuat analize filogenetice, comparându-le cu rude sud-americane. Rezultatul a fost neașteptat: fosilele aparțin genului Dinodontosaurus, cunoscut până acum exclusiv din America de Sud.
O legătură geologică între două continente
„Descoperirea noastră marchează prima înregistrare confirmată a genului Dinodontosaurus în afara Americii de Sud”, a spus Hady George. „Descoperirea leagă rocile fosilifere din Tanzania și America de Sud, arătând că au vârste echivalente.”
Rocile tanzaniene care au produs vestigiile lui Dinodontosaurus isiyavamanda sunt exact aceleași depozite geologice din care provin fosilele considerate posibili candidați pentru cei mai vechi dinozauri cunoscuți. Anterior, aceste roci erau asociate cu depozite din Africa de Sud, clasificate drept Triasic Mediu, cu o vârstă estimată între 237 și 247 de milioane de ani.
Deoarece genul Dinodontosaurus este cunoscut și din secvențe de roci datate cu precizie, prin metode radiometrice, în Brazilia și Argentina, prezența lui în Tanzania oferă cercetătorilor o nouă modalitate de a corela vârsta rocilor fosilifere din cele două regiuni. Rezultatul sugerează că depozitele din Tanzania ar putea fi cu până la 10 milioane de ani mai tinere decât se credea anterior.
De ce contează vârsta pentru istoria dinozaurilor
„Prin descoperirea faptului că Dinodontosaurus a trăit atât în America de Sud, cât și în estul Africii, obținem o fereastră spre planeta noastră de acum 240 de milioane de ani”, a declarat Mike Day, curator de tetrapode non-mamifere la Muzeul de Istorie Naturală din Londra. „Arată totodată cum revizitarea colecțiilor de muzeu ne poate schimba înțelegerea trecutului la fel de mult ca descoperirea unor vestigii noi pe teren, subliniind importanța păstrării acestor înregistrări neprețuite ale vieții de pe Pământ.”
O parte substanțială a vestigiilor tanzaniene rămâne, deocamdată, nestudiată integral, în special scheletul postcranian, adică oasele corpului, altele decât craniul. Cercetările viitoare vor examina aceste rămășițe în detaliu și le vor compara cu fosilele sud-americane de Dinodontosaurus.
O specie care nu era deloc dinozaur ar putea rescrie, indirect, cronologia dinozaurilor înșiși. Iar povestea din spatele descoperirii, un schelet uitat șase decenii într-un sertar de muzeu, arată că unele dintre cele mai importante revizuiri ale istoriei vieții pe Pământ nu vin neapărat din săpături noi, ci din redeschiderea, cu ochi noi, a colecțiilor vechi.
Sursă: Hady George, Mike Day, Nigel Larkin et al., University of Bristol, Natural History Museum London, „Craniomandibular osteology of Dinodontosaurus isiyavamanda sp. nov. (Therapsida: Anomodontia) from the Manda Beds of Tanzania and new support for a younger age for the alleged oldest dinosaurs”, Journal of Vertebrate Paleontology, 15 septembrie 2026, DOI: 10.1080/02724634.2026.2692542
Reconstituire a speciei Dinodontosaurus isiyavamanda. Image credit: Gabriel Ugueto
Lasă un răspuns