Pe măsură ce nivelul mării crește, zeci de specii marine invazive ar putea coloniza coastele nou inundate, arată un studiu publicat în Nature Ecology & Evolution. Două dintre speciile analizate trăiesc deja pe litoralul românesc.
Creșterea nivelului mării nu înseamnă doar pământ pierdut. Pentru unele animale marine înseamnă teritoriu nou. O echipă condusă de cercetători chinezi a estimat pentru prima dată, la scară globală, cât din uscatul de pe coastă care va fi acoperit de apă ar putea deveni habitat pentru speciile marine non-native. Studiul a fost publicat pe 28 septembrie și a modelat viitorul a 122 de specii de pești, crustacee, moluște și stele-de-mare deja stabilite în afara zonelor lor de origine.
O asemenea expansiune ar putea „să expună ecosisteme și activități umane care până acum nu au fost afectate de aceste specii”, a declarat Xuan Liu, de la Universitatea Normală din Beijing, coautor al studiului.
Cât teren câștigă marea
Cercetătorii au folosit un scenariu cu emisii moderate de gaze cu efect de seră. În acest scenariu, nivelul mediu al mării ar urma să crească cu aproximativ 20 de centimetri până în 2050 și cu 56 de centimetri până în 2100. Asta ar însemna circa 360.000 de kilometri pătrați de uscat inundat pe coaste până la jumătatea secolului și 550.000 până la sfârșitul lui.
Peste două treimi din aceste suprafețe, între 290.000 și 470.000 de kilometri pătrați, ar putea deveni potrivite pentru speciile studiate. Este o suprafață între cea a Italiei și cea a Suediei. Cele mai expuse sunt estuarele de la latitudinile medii. Printre zonele cu risc ridicat, autorii numesc estul SUA, Golful Mexic, Marea Nordului, Golful Guineei, Golful Persic, nordul Golfului Bengal, sud-estul Chinei și nordul Australiei.
De ce contează estuarele
„Estuarele sunt expuse în mod special, pentru că sunt conectate direct cu oceanul și sunt, în același timp, centre importante ale activității umane”, a explicat Liu. Potrivit studiului, aceste zone ar putea deveni trepte prin care speciile marine avansează spre interiorul uscatului, pe măsură ce marea înaintează.
Miza nu este doar ecologică. Platforma științifică a ONU pentru biodiversitate (IPBES) a estimat că invaziile biologice au costat economia mondială peste 423 de miliarde de dolari în 2019. Trebuie spus că modelul arată unde condițiile ar deveni potrivite pentru aceste specii, nu unde vor ajunge cu siguranță. Pentru asta, un animal trebuie mai întâi să fie transportat acolo, de nave, de curenți sau de oameni.
Doi dintre invadatori, deja la Marea Neagră
Printre speciile analizate sunt crabul chinezesc cu clești păroși, stridia de Pacific, creveta-tigru asiatică, crabul verde european și steaua-de-mare nord-pacifică. Câteva sunt deja stabilite în Europa, între ele stridia de Pacific, crabul albastru atlantic și rapana, un melc marin prădător.
Rapana (Rapana venosa) a fost introdusă în Marea Neagră în anii 1940. Potrivit cercetătorilor de la GeoEcoMar, s-a răspândit în toate comunitățile de pe fundul mării de lângă țărm, până la 30–40 de metri adâncime, și se hrănește mai ales cu moluște precum midiile și stridiile. Crabul albastru (Callinectes sapidus), originar din Atlantic, a ajuns în Marea Neagră cel mai probabil în apa de balast a navelor. În ultimii ani a fost observat tot mai des în nordul litoralului românesc, în ape mai puțin sărate, iar recent și mai la sud, la Olimp. Pescarii se plâng că le rupe plasele. Studiul nu numește însă Marea Neagră printre zonele cu risc ridicat, iar sursele disponibile nu arată ce estimează pentru litoralul românesc.
Pe măsură ce nivelul mării crește, între 290.000 și 470.000 de kilometri pătrați de coastă nou inundată ar putea deveni habitat pentru speciile marine invazive, mai ales în estuare. Două dintre speciile studiate, rapana și crabul albastru, sunt deja prezente pe litoralul românesc.
Sursă: Zhixin Zhang, Z. Yan, Jorge García Molinos, Qiang Lin (Chinese Academy of Sciences, Guangzhou), Xuan Liu (Beijing Normal University) și colaboratorii — Global sea-level rise will create a new biological invasion front, Nature Ecology & Evolution, 28 septembrie 2026. DOI: 10.1038/s41559-026-03181-4
Date despre rapană: Adrian Teacă, Tatiana Begun, Marian Traian Gomoiu, Starea ecologică a populațiilor de Rapana venosa de la litoralul românesc al Mării Negre, INCD GeoEcoMar, Constanța
Lasă un răspuns