Oamenii care petrec mai mult timp în somn REM au un risc mai mic pentru 83 de boli, arată un studiu pe peste 95.000 de britanici. Fazele somnului au fost însă estimate de un algoritm, din mișcările încheieturii, iar studiul nu poate arăta ce cauzează ce.

Timp de o săptămână, 95.559 de participanți la proiectul UK Biobank au purtat zi și noapte un accelerometru la încheietură, un senzor care înregistrează mișcările. Cercetători de la Universitatea Medicală Capital și de la Universitatea Peking, ambele din Beijing, au folosit aceste înregistrări ca să estimeze cum a dormit fiecare participant. Apoi au comparat datele cu bolile apărute în anii următori. Studiul a fost publicat pe 17 septembrie în revista PLOS Medicine.

Rezultatul care a circulat cel mai mult privește somnul REM, faza în care visăm cel mai intens. Atunci ochii se mișcă rapid sub pleoape, iar activitatea creierului seamănă cu cea din starea de veghe. Participanții care au avut mai mult somn REM au avut un risc mai mic pentru 83 de boli. Formulată astfel, concluzia sună ca o rețetă de sănătate. Studiul nu permite însă o asemenea lectură.

Cum a fost făcut studiul

Senzorul nu măsoară direct fazele somnului. Cercetătorii au folosit un algoritm de învățare profundă, numit SleepNet, care le deduce din mișcările încheieturii. Algoritmul a estimat timpul petrecut în somn REM, în somnul ușor și în somnul profund, durata totală a somnului, trezirile din timpul nopții și cât de mult diferea somnul de la o noapte la alta.

Participanții au fost urmăriți în medie 8,9 ani, până la apariția unei boli, până la deces sau până la 1 aprilie 2024. Echipa a căutat legături între somn și 1.049 de afecțiuni înregistrate în fișele medicale. Pentru că la atâtea teste unele legături pot apărea din întâmplare, autorii au aplicat o corecție statistică strictă. După această corecție au rămas 156 de asocieri semnificative.

Ce au găsit cercetătorii

Cele mai multe asocieri au privit somnul REM. O diferență de aproximativ 48 de minute de somn REM pe noapte, cea dintre participanții cu mai puțin și cei cu mai mult somn REM, s-a asociat cu un risc mai mic pentru 83 de boli din 12 categorii. Riscul de insuficiență cardiacă a fost cu aproximativ 26% mai mic, iar cel de demență cu aproximativ 46% mai mic. Somnul profund s-a asociat cu un risc mai mic pentru șapte boli, printre care diabetul de tip 2, depresia majoră și apneea în somn.

Durata somnului a contat și ea. Pentru 69 de afecțiuni, riscul cel mai mic a apărut la cei care dormeau între șase și opt ore pe noapte. Cei care dormeau mai puțin de cinci ore au avut un risc mai mare pentru 37 de boli. Un somn neregulat și trezirile dese din timpul nopții s-au asociat cu un risc mai mare pentru câteva afecțiuni.

Brățara nu vede visele

Principala problemă ține de felul în care a fost măsurat somnul. Fazele somnului se stabilesc, în mod standard, prin polisomnografie: se înregistrează activitatea electrică a creierului, mișcările ochilor și tonusul mușchilor, de obicei într-un laborator de somn. „Deși ceasurile de mână se descurcă bine când trebuie să stabilească dacă dormim sau suntem treji, ele nu măsoară explicit mișcările ochilor sau activitatea creierului. Avem nevoie de aceste informații ca să știm sigur dacă oamenii erau în somn REM sau în somn profund”, a comentat Greg Elder, directorul adjunct al Centrului de Cercetare a Somnului de la Universitatea Northumbria.

Nina Rzechorzek, cercetătoare la Universitatea Cambridge, a calificat studiul drept amplu și atent analizat. A observat însă că algoritmul are doar o performanță moderată în deosebirea fazelor somnului. „Autorii înșiși subliniază că acestea trebuie privite ca estimări bazate pe mișcare, nu ca faze fiziologice exacte ale somnului”, a spus ea. În plus, o singură săptămână de înregistrare nu poate surprinde întru totul cum a dormit cineva de-a lungul multor ani.

Boala poate veni înaintea somnului prost

Un studiu observațional arată asocieri, nu cauze. În cazul somnului, legătura poate merge și invers: o boală aflată la început, încă nediagnosticată, poate schimba somnul cu ani înainte de primele simptome clare. Rzechorzek a remarcat că, atunci când autorii au exclus din analiză bolile diagnosticate în primii doi ani după înregistrarea somnului, au mai rămas doar 95 dintre cele 156 de asocieri. Asta sugerează, potrivit ei, că boli timpurii sau nediagnosticate influențau deja somnul unor participanți.

Comunicatul revistei îi citează pe autori, care spun că menținerea unui somn de șase-opt ore „poate reduce eficient” riscul pentru mai multe boli. Rzechorzek consideră că afirmația depășește ce poate demonstra un astfel de studiu. Rezultatele nu arată că, dacă îți crești somnul REM sau profund ori te forțezi să dormi între șase și opt ore, vei preveni bolile. Participanții UK Biobank nu sunt nici reprezentativi pentru întreaga populație: în general sunt oameni de vârstă mijlocie și vârstnici, mai sănătoși și mai înstăriți decât media britanică.

Studiul arată că, la peste 95.000 de adulți, mai mult somn REM și o durată de șase-opt ore de somn pe noapte se asociază cu un risc mai mic pentru multe boli. Nu arată că somnul REM protejează de ele. Fazele somnului au fost estimate din mișcări, iar o parte dintre legături pot apărea pentru că bolile schimbă somnul înainte să fie diagnosticate.

---

Sursă: Jingsong Luo, Ruiyi Liu, Jie Yin, Wangnan Cao, Shengzhi Sun, Rui Chen — School of Public Health, Peking University; School of Public Health, Capital Medical University; Beijing Key Laboratory of Environment and Aging, Capital Medical University (Beijing, China) — Accelerometer-derived real-world sleep stages and risk of incident diseases: A UK Biobank cohort study and phenome-wide association analysis, PLOS Medicine 23(9): e1005213, 17 septembrie 2026. DOI: 10.1371/journal.pmed.1005213

Comentarii independente: Science Media Centre, expert reaction to REM/deep sleep, not just sleep duration, linked with risk of several diseases, 17 septembrie 2026