Datele bancare a 5.428 de femei din Marea Britanie care au raportat abuz financiar arată 373 de semnale, unele vizibile cu până la șapte ani înainte ca abuzul să fie mărturisit: datorii mai mari, economii mai mici, un scor de credit mai slab.

Studiul a fost publicat pe 23 septembrie în revista Nature de o echipă condusă de Anna Trendl și David Leake, de la departamentul de științe comportamentale al Lloyds Banking Group, cea mai mare bancă de retail din Marea Britanie. Printre coautori se află Nicola Sharp-Jeffs, de la Child and Woman Abuse Studies Unit a London Metropolitan University, autoarea unor cercetări de referință despre abuzul financiar în cuplu. Cercetătorii au analizat retrospectiv date bancare anonimizate ale clientelor care au spus băncii că au trăit un asemenea abuz.

O violență fără urme vizibile

Abuzul financiar înseamnă controlul banilor unei persoane de către altcineva, de obicei partenerul: restricționarea accesului la bani, îndatorarea forțată sau folosirea resurselor victimei în folosul agresorului. Nu lasă urme fizice, dar, scriu autorii, lasă urme clare și măsurabile în evidențele financiare. Organizația britanică a băncilor, UK Finance, le-a cerut recent membrilor să identifice cum se manifestă acest tip de abuz în datele clienților.

Majoritatea cercetărilor de până acum s-au bazat pe chestionare, în care oamenii își amintesc și relatează ce au trăit. Datele bancare oferă altceva: înregistrări continue, complete și datate, pentru un număr mare de persoane, pe o perioadă lungă. Echipa a comparat conturile femeilor care au raportat abuz cu ale unui grup de control, adică femei cu caracteristici asemănătoare care nu raportaseră abuz.

Ce arată conturile

Cercetătorii au identificat 373 de indicatori care deosebesc cele două grupuri, unii apărând cu până la șapte ani înainte ca femeile să mărturisească abuzul. Scorul de credit al victimelor era cu 109 puncte mai mic decât în grupul de control, iar probabilitatea de a avea datorii neplătite era cu 31,9 puncte procentuale mai mare. Aveau descoperiri de cont mai mari, plăteau comisioane mai mari pentru ele, aveau rate la credite mai mari, economii mai mici și retrageau mai des numerar.

Diferențele apăreau și în felul în care erau cheltuiți banii. Femeile care trăiau abuzul cheltuiau mai puțin pentru îngrijirea proprie, la dentist, la optician sau pe sport, și mai mult la magazinele de băuturi alcoolice, la benzinării și pe servicii juridice. În conturile lor apăreau mai des resetări de parole, reemiteri ale codului PIN și declarații de carduri pierdute sau furate.

Un tipar, nu un singur moment

De obicei, băncile află de un abuz financiar printr-un eveniment punctual, când victima cere ajutor. Studiul arată că abuzul se vede, de fapt, ca un tipar care se întinde pe ani, cu mult înainte de acel moment. Asta deschide posibilitatea ca băncile să recunoască mai devreme clienții care ar putea avea nevoie de sprijin.

Autorii atrag totuși atenția că femeile incluse în studiu nu reprezintă neapărat toate victimele abuzului financiar. Ele au ales să raporteze abuzul băncii, iar multe alte victime nu o fac niciodată. Sunt necesare studii suplimentare pentru a vedea dacă rezultatele se aplică și altor grupuri. Cercetarea a fost realizată în mare parte de specialiști ai băncii, pe datele propriilor clienți. În România, violența economică este recunoscută explicit ca formă de violență domestică în Legea nr. 217/2003.

Abuzul financiar lasă în conturile bancare semne care se adună în timp, cu ani înainte ca victima să ceară ajutor. Studiul arată că băncile ar putea observa aceste tipare, dar rezultatele trebuie verificate și pe alte grupuri de victime.

---

Sursă: Anna Trendl, Nicola Sharp-Jeffs, K. Perrier, David Leake și colaboratorii — Behavioural Science, Lloyds Banking Group (Londra) și Child and Woman Abuse Studies Unit, London Metropolitan University (Londra) — Banking records reveal characteristics of financial abuse, Nature, publicat pe 23 septembrie 2026. DOI: 10.1038/s41586-026-11049-7