Consumul de dulciuri în timpul unui tratament cu antibiotice cu spectru larg accentuează dezechilibrul florei intestinale și favorizează înmulțirea unei bacterii oportuniste, arată un studiu publicat în Nature, bazat pe peste 9.400 de mese ale unor pacienți cu transplant.

Antibioticele cu spectru larg salvează vieți, dar distrug în treacăt și o parte din bacteriile benefice din intestin. Că alimentația influențează microbiomul se știe de mult. Mai puțin clar era ce anume din farfurie contează atunci când flora intestinală este deja sub asaltul medicamentelor. Răspunsul echipei conduse de Jonathan U. Peled, Jonas Schluter și Marcel R. M. van den Brink: zaharurile simple.

Cercetătorii au urmărit 173 de pacienți cu cancere ale sângelui, internați între 2017 și 2022 la Memorial Sloan Kettering Cancer Center din New York pentru un transplant de celule stem de la donator. Acești pacienți stau internați câteva săptămâni, primesc chimioterapie și, foarte des, antibiotice. Pentru autori, această situație a funcționat ca un experiment natural: dieta și flora intestinală se schimbă rapid și pot fi măsurate zi de zi.

Fiecare tavă, cântărită

Precizia datelor despre alimentație face diferența față de studiile obișnuite, bazate pe chestionare. La fiecare masă, tava ajungea la pat însoțită de o fișă tipărită. Pe ea, pacientul nota cât a mâncat din fiecare fel: nimic, un sfert, jumătate, trei sferturi sau tot. Fișele erau legate de rețetele și cantitățile din bucătăria spitalului. Astfel s-au strâns date pentru 9.419 mese, iar de la 158 dintre pacienți s-au analizat 1.009 probe de materii fecale.

Un model statistic a cântărit efectul alimentelor consumate în cele două zile dinaintea fiecărei probe, ținând cont de intensitatea tratamentului, de nutriția artificială și de antibiotice. Rezultatul a fost clar circumscris. Dulciurile singure nu au fost asociate cu o floră mai săracă. Când pacientul primise însă antibiotice cu spectru larg, fiecare 100 de grame de dulciuri în plus, calculate în greutate uscată, au fost asociate cu o scădere suplimentară de aproximativ 24% a diversității bacteriene. Tot în aceste condiții, s-a înmulțit Enterococcus faecium, o bacterie care tinde să domine flora dezechilibrată și care provoacă infecții ale sângelui greu de tratat.

Un rezultat incomod pentru spitale

Autorii descriu asocierea drept surprinzătoare, pentru că pacienților cu transplant li se recomandă frecvent suplimente nutritive bogate în zahăr, ca să nu slăbească. Analiza detaliată a arătat că băuturile formulate, precum băuturile pentru sportivi și shake-urile nutritive, au contribuit printre cele mai mult la efect. Au contat mai ales zaharurile adăugate, nu cele prezente natural în alimente.

Echipa a verificat și legătura cu supraviețuirea. La pacienții care consumau mai mult zahăr decât mediana grupului, fiecare zi în plus de antibiotice cu spectru larg a fost asociată cu un risc de deces cu circa 12% mai mare. La cei cu un consum mai redus, asocierea nu a fost semnificativă. Autorii precizează că o parte din acest risc ar putea veni și din faptul că pacienții respectivi mâncau, în general, mai puțin.

Proba pe șoareci

Datele de la pacienți arată o asociere, nu o cauză. Pentru a testa mecanismul, cercetătorii au tratat șoareci cu o singură injecție de biapenem, un antibiotic din clasa carbapenemelor, care provoacă o înmulțire temporară a enterococilor din intestin. La animalele care au primit și zaharoză în hrană, înmulțirea a fost de 16 ori mai mare în ziua a treia și de 33 de ori mai mare în ziua a șasea. Zaharoza fără antibiotic nu a avut niciun efect asupra enterococilor.

Același efect a apărut cu glucoză, cu fructoză și chiar cu piure de fructe. Nu a apărut însă la șoarecii crescuți fără microbi, colonizați doar cu enterococi. Asta sugerează că zahărul acționează prin intermediul comunității bacteriene deja perturbate de antibiotice, nu doar hrănind direct bacteria. Mecanismul exact rămâne deschis: zahărul ar putea stimula enterococii, ar putea slăbi bacteriile care în mod normal îi țin în frâu sau ar putea acționa prin organismul gazdei.

Ce nu poate spune încă studiul

Autorii enumeră limitele. Antibioticele cu spectru larg se dau pacienților cu febră sau infecții, deci gravitatea bolii poate influența rezultatele. Aproape toți pacienții primeau și antibiotice preventive, iar mâncarea adusă din afara spitalului nu a fost înregistrată complet. În plus, toate datele provin de la un singur centru și de la o categorie foarte specială de bolnavi.

„Pe măsură ce aflăm că pagubele colaterale ale antibioticelor asupra microbiomului sunt legate de probleme de sănătate pe termen lung, e important să identificăm factorii care limitează aceste riscuri”, a declarat Jonas Schluter, de la NYU Langone Health. „Studiul nostru, care a folosit peste 9.000 de mese înregistrate, sugerează că modificarea dietei în timpul și după antibiotice, mai exact reducerea dulciurilor, ar putea ajuta.” Echipa cere studii prospective care să verifice dacă o asemenea schimbare de dietă îmbunătățește și evoluția pacienților.

În timpul unui tratament cu antibiotice cu spectru larg, dulciurile par să agraveze distrugerea florei intestinale și să favorizeze o bacterie periculoasă. Rezultatul vine de la pacienți cu transplant și de la șoareci, iar pentru restul populației rămâne o pistă de verificat, nu o regulă dovedită.

---

Sursă: Anqi Dai, Annamaria Ballweg et al.; autori coordonatori Jonathan U. Peled, Jonas Schluter, Marcel R. M. van den Brink — Memorial Sloan Kettering Cancer Center, NYU Langone Health, City of Hope (SUA). „Sugar-rich foods exacerbate antibiotic-induced microbiome disruption”, Nature, 30 septembrie 2026. DOI: 10.1038/s41586-026-11077-3