O insectă-călugăriță de acum 98 de milioane de ani purta pe abdomen frunze de plantă

–

–

Un exemplar de călugăriță păstrat în chihlimbar din Myanmar, vechi de 98 de milioane de ani, are pe abdomen prelungiri în formă de frunză care imită o plantă din aceeași pădure. Este cea mai veche dovadă directă a legăturii dintre o călugăriță și planta pe care o imită.

Acum 98 de milioane de ani, într-o pădure tropicală din ceea ce este azi Myanmar, o rășină lipicioasă a prins o insectă cu un aspect neobișnuit. Rășina s-a transformat în chihlimbar, iar insecta a rămas păstrată până astăzi. Abdomenul ei poartă prelungiri în formă de frunză, care seamănă cu frunzele plantei Selaginella, o plantă mică, fără flori, din grupul licopodelor.

O călugăriță deghizată în plantă

Cercetătorii conduși de paleoentomologul Hongru Yang au descris insecta ca pe o specie nouă și i-au dat numele Folimantis hyalinala. Prima parte a numelui înseamnă, aproximativ, „călugărița-frunză”, iar a doua se referă la transparența aripilor, asemănătoare cu a sticlei. Studiul a apărut în octombrie în revista New Phytologist.

Prelungirile de pe abdomen seamănă cu frunzele vegetative de Selaginella ca formă, ca mărime și ca model de dispunere. Se văd chiar prin aripile transparente. Spre deosebire de multe călugărițe actuale, care imită frunzele pe tot corpul, la Folimantis frunzele false apar doar pe abdomen. Autorii sugerează că mimetismul ar fi început în partea din spate a corpului, iar aripile și toracele s-ar fi modificat mai târziu.

Un model care nu mai există printre călugărițele de azi

Potrivit cercetătorilor, asocierea dintre o călugăriță și Selaginella nu a mai fost raportată până acum, iar printre călugărițele actuale nu există specii care să imite această plantă. Pentru comparație, orhideea-călugăriță de azi, Hymenopus coronatus, imită o floare. Pe vremea lui Folimantis, plantele cu flori nu dominau încă pădurile, așa că modelul de imitat erau frunzele.

Explicația propusă este selecția naturală. Călugărițele care semănau mai bine cu plantele puteau să prindă prada din ambuscadă mai ușor și să evite mai bine prădătorii, iar astfel trăsătura s-a păstrat din generație în generație. Plantele ar fi putut, la rândul lor, să câștige ceva, fiind mai ferite de insectele care le mănâncă.

Un truc vechi al insectelor

Mimetismul dintre insecte și plante a apărut cu cel puțin 200 de milioane de ani în urmă, dar exemplarele fosile care îl dovedesc sunt rare. De aceea, descoperirea contează. Analiza făcută în studiu, care compară mimetismul fosil din Paleozoicul târziu și din Mesozoic, arată că, înainte de apariția plantelor cu flori, insectele imitau deja gimnosperme, ferigi, licheni și chiar Selaginella. Formele de mimetism s-au schimbat în pas cu succesiunea liniilor de plante.

Călugărița nu era singura. În aceeași perioadă, unele lăcuste, insecte-băț sau așa-zișii gândaci de bucătărie dezvoltau, la rândul lor, trăsături asemănătoare plantelor. Autorii cred că ceva din structura corpului insectelor a permis ca această trăsătură să apară de mai multe ori. Primele călugărițe distincte au apărut acum circa 185 de milioane de ani, în Jurasic, iar ele au un strămoș comun cu gândacii de bucătărie, care a trăit acum aproximativ 274 de milioane de ani.

O descoperire cu o umbră etică

Chihlimbarul din regiunea Kachin a devenit una dintre cele mai bogate surse de insecte fosile, dar extracția și comerțul cu el sunt legate de conflictul din Myanmar. Unii cercetători se tem că traficul ajută la finanțarea acestuia. Țara a interzis exportul de fosile în 2015, însă exemplarele din chihlimbar se află într-o zonă juridică incertă. În 2021, Societatea de Paleontologie a Vertebratelor a cerut un moratoriu asupra publicării fosilelor de chihlimbar din Myanmar obținute după ianuarie 2021, după lovitura de stat.

Exemplarul a fost cumpărat în 2015 de un colecționar, Fangyuan Xia, care l-a donat în același an laboratorului de evoluție a insectelor de la Capital Normal University din Beijing. Adică a ajuns la cercetători înainte de data de la care se recomandă moratoriul. Cazul arată, totuși, că vestigiile fosile din Kachin vin cu o poveste care nu ține doar de știință.

Deghizarea în plante nu este o invenție recentă: o călugăriță de acum 98 de milioane de ani avea deja frunze false pe abdomen, iar cercetătorii arată că insectele imită plantele de mult timp, în pas cu evoluția plantelor.


Sursă: Hongru Yang, Liang Chen, Michael S. Engel, Dong Ren, Taiping Gao, „Mimicry of mantis and Selaginella from Cretaceous provides new evidence for the deep-time co-evolution of insects and plants”, New Phytologist, vol. 252, nr. 5, pp. 2118–2126, publicat online la 4 octombrie 2026. DOI: 10.1111/nph.71619. Instituție: Capital Normal University, Beijing.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *